Noua cercetare în psihologie pune sub semnul întrebării teoria conform căreia teoriile conspirației se adună

Ce este mentalitatea conspirativă?

Psihologii au susținut de mult timp că oamenii care cred în teorii conspiraționiste specifice ar fi conduși de o mentalitate conspirativă generală – o suspiciune larg răspândită față de grupurile puternice. Recent, o analiză masivă a 17 eșantioane naționale, publicată în European Journal of Social Psychology, arată că, deși mentalitatea generală și credințele specifice sunt în mod obișnuit distincte, legătura dintre ele nu este constantă.

În unele studii relația este puternică, în altele slabă, în funcție de tipul de conspirație și de chestionarul folosit.

Conspirație specifică vs. mentalitate generală

În psihologie și știință politică se fac două distincții clare. Credințele specifice se referă la afirmații concrete – de exemplu, că un guvern ar fi orchestrat un atac terorist sau că agențiile de sănătate ascund efecte letale ale unui vaccin.

Mentalitatea conspirativă, în schimb, este o predispoziție generală: persoana suspectează că, în mod sistemic, comploturi secrete și autorități înșelătoare manipulează evenimentele, fără a viza un incident anume.

De ce se adună teoriile conspirației?

Una dintre cele mai robuste constatări în domeniu este că oamenii rareori cred doar într-o singură conspirație. Dacă acceptă una, devin mult mai predispuși să accepte și altele, chiar dacă poveștile nu au legătură sau chiar se contrazic.

Un studiu din 2012 pe studenți britanici a arătat că, pe măsură ce creștea credința că prințesa Diana și-a falsificat moartea, creștea și credința că a fost ucisă.

Este mentalitatea generală cauza credințelor specifice?

Într-un alt exemplu, legătura dintre teorii contradictorii despre Osama bin Laden a fost explicată în mare parte printr-o credință generală că autoritățile ascund adevărul.

Mulți psihologi au susținut că mentalitatea conspirativă este o trăsătură de personalitate stabilă, care face oamenii mai receptivi la poveștile conspirative.

Contradicții

În revizuirea din 2022 condusă de Roland Imhoff, autorii au argumentat că chestionarele ce măsoară această mentalitate abstractă oferă un instrument mai curat și mai puțin încărcat politic decât listele de teorii specifice.

Totuși, alte dovezi arată că legătura nu e întotdeauna evidentă.

Un studiu pe cinci valuri al alegătorilor americani, realizat în perioada alegerilor prezidențiale din 2020, a constatat că credințele în teorii conspiraționiste despre partidul advers au crescut la susținătorii lui Trump și au scăzut la cei ai lui Biden, în timp ce mentalitatea conspirativă generală a rămas relativ stabilă.

Rețea de credințe sau trăsătură unică?

Alți cercetători au propus că teoriile specifice formează o rețea de întărire reciprocă: acceptarea unei conspirații face alte teorii să pară mai plauzibile și poate chiar să declanșeze dezvoltarea unei mentalități generale. Un studiu transversal din 2022, condus de Matt Williams (Universitatea Massey, Noua Zeelandă), a arătat că modelele statistice ce tratează credințele ca interconectate explică datele mai bine decât cele bazate pe o singură trăsătură de bază.

Cercetările longitudinale ale lui Williams au confirmat că, odată ce o persoană începe să creadă într-o conspirație, există o ușoară creștere a credinței în alte teorii în timp.

Ce aduce nou studiul italian?

În ciuda acestor dezbateri, puține studii au testat direct dacă mentalitatea generală și credințele specifice pot fi separate statistic în diferite culturi.

Pentru a răspunde la această întrebare, Arturo Bertero, cercetător postdoctoral la Universitatea din Milano, împreună cu Williams și colaboratorii, au analizat răspunsurile a aproape 30.000 de participanți din trei studii comparative, acoperind 17 probe naționale.

Ce înseamnă pentru înțelegerea conspirațiilor?

Analizele, deși nepreînregistrate, arată că legăturile dintre mentalitatea generală și credințele specifice variază semnificativ de la o cultură la alta, sugerând că nu există un mecanism universal.

Rezultatele subliniază complexitatea peisajului conspirativ: nu există o „rețetă” unică care să explice de ce oamenii aderă la teorii diverse. În unele contexte, mentalitatea generală pare să fie motorul principal, în altele, rețeaua de credințe specifice pare să modeleze percepția generală.

Unde poți găsi mai multe informații?

Studiul deschide noi căi de cercetare pentru a înțelege cum și de ce se formează aceste credințe în societăți diferite.

Pentru a rămâne la curent cu descoperirile din psihologie, PsyPost trimite zilnic un briefing scurt cu cele mai interesante studii peer‑reviewed din psihologie și neurologie.