Caniculele au ucis 3 milioane de oameni între 2016 și 2023

Ce ne spune raportul Lancet?

Caniculele extreme au provocat decese pe scară globală între 2016 și 2023, conform cel de-a zecea ediție a raportului Lancet Countdown, publicat înainte de COP 31. În 146 de studii din 30 de țări, 3 milioane de vieți au fost pierdute din cauza căldurii, iar în 2023 numărul deceselor asociate valurilor de căldură a atins 710.000, un record care depășește mortalitatea cauzată de malarie sau HIV.

Peste două treimi dintre aceste decese sunt atribuite direct schimbărilor climatice de origine antropogenică.

De ce este urgentă reacția internațională?

Marina Romanello, directorul executiv al proiectului, a subliniat în conferința de presă de miercuri că, la zece ani de la Acordul de la Paris, efectele negative asupra sănătății evoluează mai repede decât răspunsul global. Ea a cerut ca fenomenul să fie declarat o urgență sanitară la nivel mondial, pentru a crea un mecanism de intervenție de urgență, coordonat între state, similar cu cel folosit de OMS în cazuri de pandemie.

Cum a fost realizată analiza datelor din raportul Lancet?

Scopul nu este doar reacția la crize izolate, ci implementarea unei strategii coerente pe termen lung.

Cercetătorii, sub îndrumarea profesorului Ollie Jay de la Universitatea din Sydney, au comparat numărul deceselor înregistrate cu un scenariu ipotetic fără schimbări climatice.

Cât de mare este impactul economic al caniculelor?

Valurile de căldură, deși naturale, au fost amplificate de activitățile umane. În anul precedent, o secetă extremă a afectat peste jumătate din suprafața terestră timp de cel puțin o lună.

Ce progrese și provocări identifică raportul?

Scăderea productivității lucrătorilor a costat economia mondială peste o mie de miliarde de dolari pe an în ultimii trei ani. Regiunile cele mai afectate sunt Asia de Sud-Est și Africa, care au pierdut echivalentul a 3,9% și, respectiv, 3,2% din PIB, comparativ cu 0,2% în Europa și 1,5% în America.

Raportul recunoaște progresele din 2016: 56 din cele 194 state membre ale OMS au adaptat sistemele de sănătate, au implementat sisteme de alertă timpurie pentru evenimente extreme, iar investițiile în energie curată au atins 2.100 miliarde de dolari în 2025, dublu față de cea alocată combustibililor fosili. Totuși, 80% din energia globală provine încă din surse fosile, cauzând 2,73 milioane de decese anuale din poluarea aerului. Aproximativ 323.000 de decese au fost evitate în cel puțin 77 de țări unde poluarea din surse fosile a scăzut.

Cum se finanțează cercetările medicale legate de căldură?

Finanțarea a crescut de șapte ori, ajungând la 316 milioane de dolari în 2024, dar 84% din fonduri se îndreaptă către cercetători din țări bogate. Romanello a criticat eforturile ca „prea lente și prea modeste”. Lipsa unor surse de date din Statele Unite, precum subvențiile pentru combustibili fosili, a complicat munca cercetătorilor. Instabilitatea geopolitică a pus încălzirea globală pe plan secund, dar lipsa de acțiune riscă să agraveze această instabilitate.

Ce trebuie să facem acum?

Este esențial să transformăm aceste date în politici concrete, să alocăm fonduri echitabil și să consolidăm sistemele de alertă pentru a proteja populațiile vulnerabile.

Numai printr-un efort coordonat la nivel global putem inversa tendințele alarmante ale caniculelor.