De ce credem că dezastrele nu ne ating — și ce costă acest optimism

De ce amânăm protecția?

Convingerea că un dezastru nu ne va atinge e un scut psihologic pe care mulți îl folosesc să evite realitatea.

Pare inofensivă, dar ascunde o vulnerabilitate mare: când o boală, un accident sau o pierdere de venit lovesc brusc, familiile care au zis „nu se va întâmpla” rămân goale.

Un studiu recent, inițiat de Allianz-Țiriac, arată că 6 din 10 români se declară deloc pregătiți pentru o situație care ar putea afecta bugetul personal în acest an, deși recunosc că riscurile financiare și personale sunt tot mai prezente în viața lor.

Paradoxul e simplu: știm că pericolul există, dar punem protecția pe ultima poziție în lista priorităților. Exact 52% dintre respondenți amână depunerea de fonduri într-o rezervă de urgență, iar 49% postpone achiziția asigurărilor opționale — viață, sănătate, locuință sau călătorie.

Motivele sunt concrete și legate de presiunile curente. Creșterea costului vieții e principalul factor de anxietate financiară pentru acest an, menționat de 59% dintre participanți. Urmează imposibilitatea de a economisi sau de a pune bani deoparte (48%) și îngrijorile legate de sănătate (45%). Mai mult, 56% dintre respondenți afirmă că prioritizează cheltuielile și nevoile imediate în detrimentul planificării pe termen lung sau a rezervelor pentru situații de criză.

Ce se întâmplă când vine dezastrul?

Această dinamică reflectă o logică comună: „mă descurc eu”. Pentru multe familii, amânarea nu vine dintr-o lipsă de interese pentru viitor, ci dintr-o combinație de presiuni imediate și o încredere bazată pe experiența trecutului.

Dacă până acum am reușit să ne descurcăm, presupunem că vom putea face la fel și în viitor.

Problema apare când această presupunere se confruntă cu un eveniment major: un accident, un diagnostic grav sau dispariția unui venit important pot destabiliza rapid echilibrul unei familii.

În acele momente, nu contează cât de bine a fost planificat viitorul pe termen lung, ci cât de bine poate supraviețui familia în următoarele luni.

Aici se desenează diferența esențială dintre economisire și protecție. Economiile construiesc o rezerve pentru imprevizibile, dar această rezerve necesită ani de acumulare pentru a ajunge la o dimensiune semnificativă.

Economisire vs. protecție: ce e mai important?

Protecția financiară, în schimb, are rolul de a limita impactul unui eveniment major chiar și atunci când familia nu a avut timp să acumuleze suficiente resurse.

Pentru a răspunde acestei necesități, Allianz-Țiriac a lansat recent produsul My Credit Protect, o asigurare de viață legată de creditele ipotecare.

Acest produs oferă sprijin financiar familiei pentru a nu-și pierde locuința în caz de situații neprevăzute. Spre deosebire de produsele standard atașate creditelor bancare, My Credit Protect este independent de banca creditoare și oferă o mai mare flexibilitate. Produsul se distinge prin evaluarea individuală a riscului și prin personalizarea protecției în funcție de profilul și nevoile fiecărui client.

Nu doar prin educație financiară formală, ci prin observația din copilărie. Copiii învață comportamentele financiare prin a vedea cum reacționează adulții în fața problemelor, cum vorbesc despre bani, dacă planifică sau improvizează și dacă privesc asigurările ca pe o necesitate sau ca pe ceva ce poate fi amânat.

Cum se formează relația cu riscul?

Moștenirea financiară a unei familii nu este doar o sumă de bani sau o proprietate transmisă; include și acele obiceiuri neconștiente: modul în care se economisește, atitudinea față de datorii, nivelul de risc asumat și capacitatea de a se gândi la scenariile neprevăzute.

Schimbarea mentală nu trebuie să înceapă neapărat cu o sumă mare de bani pusă deoparte. Poate porni de la o întrebare simplă: ce s-ar întâmpla cu familia dacă venitul meu ar dispărea pentru câteva luni?

Trecerea de la „nu mi se poate întâmpla” la „dacă se întâmplă, suntem pregătiți” este un pas crucial.

Planificarea financiară nu înseamnă să trăiești permanent cu frica de cele mai rele scenarii, ci să accepți că unele lucruri sunt dincolo de control și să pregătești din timp ceea ce poți controla.

Un plan de protecție eficient se construiește pornind de la realitatea concretă a familiei: nivelul veniturilor, structura cheltuielilor, existența creditelor și persoanele care depind de aceste venituri. Prioritățile se schimbă în funcție de etapa de viață: pentru o familie tânără, protejarea veniturilor și a copiilor este esențială, în timp ce pentru o familie stabilă, accentul se mută spre economisire și investiții pe termen lung.