Cum influențează consumul de nuci nivelul glicemiei și riscul de diabet?

Ce se întâmplă în sânge după ce mâncăm nuci?

Un studiu recent arată cum se schimbă sânge după un consum regulat de nuci și leagă aceste transformări biochimice de un risc mai mic de diabet de tip 2. Cercetătorii au descoperit că nucile pot schimba concentrația și tipurile de grăsimi din organism. Mai exact, obiceiurile noastre alimentare lasă o amprentă chimică unică în fluxul sanguin, iar masa corporală joacă un rol esențial în această ecuație.

Dincolo de proteinele, fibrele și grăsimile sănătoase pe care le știam, nucile fac mult mai mult.

O porție consumată zilnic modifică profilul lipidic, iar un anumit tipar descoperit de specialiști este strâns legat de sănătatea metabolică.

Pentru a desluși acest mister, oamenii de știință au combinat rezultatele unui experiment alimentar de șase luni cu datele dintr-o amplă cercetare publicată în The American Journal of Clinical Nutrition, care a monitorizat peste 27.000 de oameni.

De ce nu sunt suficiente testele clasice de colesterol?

Analizele obișnuite de sânge ne dau doar o imagine parțială a grăsimilor din corp.

Aici intervine lipidomica, o metodă mult mai avansată care reușește să identifice și să discearnă un număr uriaș de lipide, arătând exact cum se transformă ele în organism.

E bine de știut că tipul de grăsimi din farfurie dictează modul în care corpul le procesează și le depozitează. Dacă înlocuim grăsimile saturate cu cele nesaturate, ne îmbunătățim profilul lipidic, reducem inflamația și scădem riscul de probleme cardiometabolice.

În acest context, cercetătorii s-au oprit asupra acizilor grași saturați cu lanț foarte lung (VLCSFA), adică cei care au peste 20 de atomi de carbon.

Ce a scos la iveală experimentul de șase luni?

Acești compuși au un impact metabolic aparte, iar nucile îi conțin din plin, alături de acizi grași mononesaturați.

Inés Domínguez-López și profesorul Matthias Schulze, de la Institutul German de Nutriție Umană Potsdam-Rehbruecke, au făcut echipă cu cercetători de la Universitatea din Barcelona pentru a măsura efectul nucilor.

În prima fază, 63 de adulți sănătoși, cu vârste între 18 și 33 de ani, au intrat în studiul randomizat ARISTOTLE.

Timp de șase luni, ei au primit zilnic una dintre variante: 25 de grame de nuci prăjite cu coajă, 32 de grame de unt de nuci sau 32 de grame dintr-o cremă de control cu ulei de nuci.

Folosind spectrometria de masă de înaltă rezoluție — o tehnică de laborator foarte fină —, cercetătorii au reușit să izoleze un tipar unic al grăsimilor din sânge după consumul de nuci, botezat „Semnătura lipidomică a nucilor” (PeLS).

Cum ne protejează această semnătură de diabet?

Datele au arătat clar că nucile ridică nivelul anumitor acizi grași saturați cu lanț foarte lung, în special C24:0 și C22:0. Prin acțiunea unor enzime, aceștia ajung să fie integrați în diverse clase de lipide, inclusiv în ceramide. „Nu este vorba doar despre o simplă creștere a nivelului de grăsimi, ci despre o restructurare complexă a lipidomului”, explică Inés Domínguez-López, prima autoare a studiului.

La rândul său, profesorul Matthias Schulze subzliniază greutatea acestor concluzii: „Prin caracterizarea acestei semnături lipidice specifice nucilor, am identificat un potențial marker biologic care face legătura între calitatea grăsimilor din alimentație și rezultatele metabolice”.

Pentru a vedea dacă totul se leagă și de sănătatea pe termen lung, echipa a verificat datele din studiul EPIC-Potsdam, care a urmărit peste 27.000 de oameni. În această bază de date au fost luate în calcul 774 de cazuri de diabet de tip 2 și 545 de cazuri de boli cardiovasculare. Vestea bună? Semnătura lipidică lăsată de nuci s-a dovedit a fi corelată cu un risc mult mai mic de a face diabet de tip 2.

În schimb, aceeași asociere n-a fost descoperită și în cazul bolilor cardiovasculare.