Medicina în 2030: inteligența artificială și tratamentele personalizate

Importanța acestor date a fost subliniată!

Viitorul sănătății: Cum vor schimba tehnologiile experiența medicală până în 2030

Peste 500 de participanți, proveniți atât din România, cât și din alte țări, s-au adunat timp de două zile pentru a dezbate modul în care se va transforma activitatea medicală până la mijlocul secolului. Tema centrală a celei de-a VII-a ediții a Conferinței Naționale MedLife a fost „Tehnologie, inovație și experiență interumană în medicina anului 2030”. Evenimentul, organizat între 30 și 31 octombrie la București, a adus laolotă specialiști din peste 20 de ramuri ale medicinei.

Pe parcursul a trei sesiuni plenare și 13 ateliere de lucru, au fost prezentate noutăți în materie de prevenție, diagnostic și tratament, cu un accent deosebit pe integrarea inteligenței artificiale și a testelor genetice în practica clinică.

O întrebare care a stârnit dezbateri fierbinți a fost cea legată de rolul tehnologiei în raportul medic-pacient. Specialiștii au subliniat că, deși accesul la instrumente digitale este esențial, informațiile obținute trebuie interpretate corect, ținând cont de istoricul clinic, riscurile individuale și necesitățile specifice fiecărui caz.

Pacienții dispun astăzi de mai multe date despre propria stare de sănătate, folosind aplicații și dispozitive conectate, iar inteligența artificială este tot mai prezentă în diverse domenii medicale.

Totuși, inovația nu trebuie să înlocuiască legătura umană dintre medic și pacient, ci să o sprijine.

Una dintre cele mai importante discuții a vârsat lumină asupra poziției pe care o va ocupa inteligența artificială în următorii ani. Tehnologia este promovată ca un instrument care va îmbunătăți activitatea medicilor, de la citirea imaginilor medicale până la procesarea a marii cantități de date.

Bertalan Meskó, director al The Medical Futurist Institute și expert în transformarea digitală a sectorului sănătății, a fost invitatul special al evenimentului și a descris tendințele globale care vor reconfigura interacțiunea dintre pacient și sistemul medical.

Mihai Marcu, președinte și CEO al Grupului MedLife, a subliniat că AI nu este un substitut pentru specialistul uman, ci un aliat. Întotdeauna AI plus un medic va fi mai bun decât AI.

(…) Cred că, într-un orizont de zece ani, medicul, cu toate instrumentele științifice și tehnologiile bazate pe inteligență artificială pe care le va avea la dispoziție, va fi cu siguranță superior, a afirmat el, punând accent pe necesitatea pregătirii adecvate a cadrelor medicale pentru utilizarea noilor unelte digitale.

În domeniul imagisticii, programele susținute de inteligență artificială vor fi capabile să ajute la interpretarea investigațiilor și la detectarea unor modificări care necesită atenția specialistului. În schimb, în chirurgie, prezența umană rămâne crucială. Deși sistemele robotice sunt deja folosite în operații complexe, acestea funcționează sub supravegherea directă a chirurgului. Mihai Marcu a menționat și investițiile pe care MedLife le face în echipamente medicale, robotică și genetică, considerând aceste domenii cheie pentru evoluția grupului în următorii ani.

O altă direcție esențială a conferinței a fost tranziția de la o abordare reactivă, în care pacientul se prezintă la medic abia după apariția simptomelor, spre o medicină preventivă și personalizată. Această schimbare presupune integrarea datelor genetice, a analizelor de laborator, a istoricului familial și a informațiilor despre stilul de viață, cu scopul de a identifica riscurile individuale înainte de declanșarea bolii.

Robert Beke, director al Diviziei de Laboratoare MedLife Grup, a atras atenția asupra importanței prevenției, într-o țară în care decesele din cauze evitabile rămân o problemă gravă.

Un exemplu concret al acestei direcții este programul Longevity 100+, dezvoltat de MedLife. Acesta se bazează pe secvențierea genetică și permite evaluarea predispoziției la 75 de afecțiuni medicale și aproximativ 25 de trăsături biologice. Testul nu oferă un diagnostic definitiv, ci oferă informații despre riscurile genetice, care necesită interpretare în contextul clinic al pacientului. Dacă acum câțiva ani priveam cu interes către alte țări, unde pacienții își făceau teste genetice pentru a afla la ce riscuri sunt predispuși, de aproape doi ani facem acest lucru și în România.

Secvențiem întregul genom uman, iar această tehnologie ne-a permis să lansăm programul Longevity 100+. (…) Nu este un test de diagnostic, ci unul de screening.

În medicina preventivă personalizată, primul pas este să cunoaștem riscurile la care suntem predispuși genetic, astfel încât să putem interveni din timp prin alimentație, somn și activitate fizică, a explicat dr.

În medicina preventivă personalizată, primul pas este să cunoaștem riscurile la care suntem predispuși genetic

Alt instrument prezentat a fost testul de microbiom intestinal, care analizează microorganismele din tractul digestiv și poate contribui la personalizarea recomandărilor privind alimentația și stilul de viață. Dr.

Andreea Nițescu, dietetician și biolog molecular, a subliniat că cercetările recente au adus o înțelegere mai profundă a legăturii dintre microbiom și diverse afecțiuni, inclusiv boli autoimune, metabolice și oncologice.

Pe lângă testul Longevity 100+, am lansat recent un alt instrument important pentru medicina preventivă: testul de microbiom intestinal.

Spre deosebire de primul, care se face o singură dată în viață, acesta este un test dinamic, realizat prin secvențiere metagenomică.

Ne permite să evaluăm microbiota intestinală și, în funcție de rezultatele obținute, să recomandăm intervenții personalizate în alimentație și alte măsuri pentru îmbunătățirea sănătății, a adăugat dr.

Importanța acestor date a fost subliniată și de dr. Lăcrămioara Petrescu, medic cardiolog, care a explicat că scorurile de risc poligenic pot completa metodele clasice de evaluare a riscului cardiovascular.

În prezent, profesioniștii folosește indicatori precum tensiunea arterială, nivelul colesterolului, vârsta sau obiceiul de fumat pentru a estima probabilitatea apariției bolilor cardiovasculare. Datele genetice aduc o perspectivă suplimentară, dar nu înlocuiesc evaluarea medicală standard.

Digitalizarea și centralizarea datelor medicale au constituit o altă temă centrală.

Marina Udroiu, Innovation & Research Lead la MedLife Grup, a prezentat iMed, o interfață în aplicația MedLife care adună date din analize, informații genetice, simptome, istoric familial și indicatori biometrici proveniți de la dispozitive inteligente.

Integrarea datelor imagistice se numără printre direcțiile de dezvoltare prezentate.

Reprezentanții MedLife au subliniat rolul educațional al platformei: aceasta nu înlocuiește medicul, nu pune diagnostice și nu prescrie tratamente, ci ajută pacienții să înțeleagă mai bine propriile date medicale și evoluția stării lor de sănătate.

Participanții la Conferința Națională MedLife au avut posibilitatea de a vedea și de a interacționa direct cu o serie de tehnologii și echipamente medicale expuse în zona expozițională. Printre acestea s-au numărat sistemul Da Vinci 5, cea mai nouă generație a platformei de chirurgie asistată robotic, și bk Fusion, o soluție care combină imaginile RMN cu cele ecografice pentru ghidarea biopsiei de prostată.

Au fost prezentate și platforma Philips Cardiovascular Workspace, destinată integrării datelor și imaginilor cardiovasculare, o soluție Huawei de diagnostic asistat de inteligență artificială pentru nodulii tiroidieni, precum și echipamente Samsung, printre care ecograful HERA Z20 și macheta sistemului mobil de tomografie computerizată OmniTom PCD.

Dincolo de prezentarea echipamentelor, zona expozițională a oferit ocazia de a vedea cum ar putea fi integrate aceste soluții în practica medicală și în ce măsură pot contribui la creșterea preciziei diagnosticului și tratamentului.

În paralel, cele 13 ateliere de lucru au acoperit subiecte din chirurgie robotică, oncologie, neurochirurgie, cardiologie, pediatrie, obstetrică-ginecologie și alte specialități, punând accent pe colaborarea dintre medici și pe tratarea pacientului dintr-un punct de vedere holistic, în care tehnologia servește omul, nu invers.