Cercetătorul român Sergiu Pașca, ales membru al Academiei Naționale de Medicină din Statele Unite

Asambloizii permit reunirea mai multor structuri!

Academia Națională de Medicină din Statele Unite a anunțat, în data de 19 octombrie 2026, lista nouă de membri titulari, printre care se află și cercetătorul român Sergiu Pașca. Acesta a fost inclus în grupul format din 90 de membri titulari și zece membri internaționali selectați în cursul acestui an. Distincția obținută de profesorul de la Universitatea Stanford reprezintă una dintre cele mai prestigioase recunoașteri profesionale în sfera științelor medicale.

Selecția sa vine în contextul unei cariere dedicate studierii funcționării creierului uman, cu accent pe mecanismele complexe implicate în afecțiuni majore, cum ar fi schizofrenia sau autismul.

Sergiu Pașca, în vârstă de 44 de ani, deține catedra de psihiatrie și științe comportamentale la Stanford, unde conduce programul dedicat organogenezei creierului, cunoscut sub numele de Stanford Brain Organogenesis. Contribuția fundamentală a acestuia constă în dezvoltarea și analizarea unor modele celulare avansate, și anume organoizii cerebrali și asambloizii. Acești organoizi sunt structuri tridimensionale construite din celule stem, capabile să reproducă anumite particularități ale diferitelor regiuni ale encefalului. Prin intermediul acestor modele, cercetătorii au acces la procese biologice care, până acum, erau extrem de greu de studiat direct în țesutul cerebral uman.

Asambloizii, o extensie a tehnologiei menționate, permit reunirea mai multor astfel de structuri, oferind posibilitatea urmăririi interacțiunilor complexe dintre celule, a migrației neuronilor și a modului în care se formează circuiturile nervoase. Aceste instrumente experimentale au generat informații cruciale privind plasticitatea și dezvoltarea creierului, precum și disfuncțiile asociate diverselor tulburări neuropsihiatrice. Sergiu Pașca a subliniat că această perioadă este una deosebit de stimulativă pentru neuroștiința bazată pe celule stem umane.

El a explicat faptul că noile abordări permit explorarea creierului uman în moduri anterior imposibile, deschizând uși către o înțelegere mai profundă a dezvoltării și a patologiilor, dar și spre dezvoltarea de terapii pentru afecțiuni neurologice și psihiatrice cu impact devastator asupra calității vieții.

Traiectoria academică a lui Sergiu Pașca pornește din orașul Aiud, din județul Alba, unde a crescut și unde pasiunea pentru știință i s-a manifestat încă din copilărie. Conform datelor publicate de Fundația Vilcek, în ultimul an de liceu, acesta a obținut un premiu la Olimpiada Națională de Chimie, un indiciu timpuriu al vocației sale.

Educația sa formală a continuat la Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, pe care a absolvit-o în anul 2007.

După finalizarea studiilor, în 2009, a plecat la Stanford pentru o perioadă de pregătire postdoctorală. Acolo, s-a concentrat pe crearea de modele de boală utilizând neuroni obținuți prin reprogramarea celulelor prelevate de la pacienți.

Cum comentează noua sa poziție?

În următoarea etapă a carierei, echipa condusă de Pașca a pus la punct metode eficiente pentru producerea organoizilor, care imită caracteristicile specifice ale anumitor zone ale sistemului nervos. Eforturile sale au dus și la integrarea asambloizilor în protocolurile de cercetare, facilitând studiul circuitelor neuronale umane.

Recunoașterea internațională a muncii sale s-a concretizat și prin primirea, în 2018, a premiului Vilcek pentru potențial creativ în științele biomedicale, distincție acordată cercetătorilor emigrați care au adus contribuții semnificative în Statele Unite.

La nivel național, în 2023, Universitatea de Medicină din Cluj-Napoca i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa, onorând-i astfel aportul la comunitatea științifică.

Comentând noua sa poziție, Sergiu Pașca a exprimat recunoștință față de colegii tineri și partenerii cu care a colaborat, considerând că recunoașterea aparține întregii echipe. El a menționat entuziasmul pentru mediul academic oferit de Universitatea Stanford, care încurajează explorarea ideilor ambițioase.

Un obiectiv central rămâne transpunerea descoperirilor de laborator în practica clinică, deși acest proces implică etape suplimentare de evaluare riguroasă. Modelele celulare actuale servesc drept instrumente esențiale pentru înțelegerea mecanistică a bolilor și testarea unor strategii terapeutice viitoare.

Instituția care l-a ales membru, National Academy of Medicine, este o organizație independentă, privată și fără scop lucrativ, fondată în 1970 sub denumirea de Institute of Medicine. Rolul său principal este de a furniza analize și recomandări susținute de dovezi științifice în domeniul sănătății publice și al cercetărilor biomedicale. Procesul de selecție a membrilor se bazează pe analiza publicațiilor academice și a granturilor de cercetare obținute, demonstrând un nivel ridicat de excelență profesională. Candidații sunt evaluați de colegii lor pentru realizările excepționale și pentru angajamentul față de serviciul public, asumându-și obligația de a participa voluntar la activitățile instituției.

Contextul financiar al proiectului media care prezintă aceste știri este menținut prin funcționarea ca organizație non-profit. Fondurile colectate din contribuțiile cititorilor sunt alocate integral finanțării inițiatives G4 Media. Contul bancar asociat, deschis la Raiffeisen Bank, poartă codul IBAN RO89RZBR0000060019874867, asigurând transparența și sustenabilitatea jurnalismului independent.