Peste 50.000 de decese din cauza caniculei în Europa: Unde se situează România?

Unde a ucis cel mai mult canicula?

România se află în fruntea unui trist clasament european privind mortalitatea provocată de valurile de căldură. Un raport elaborat de aceeași echipă de cercetători pentru perioada 2000–2025 plasează țara noastră pe locul al treilea în Europa, imediat după Croația și Malta.

În acest interval, indicatorul de mortalitate suplimentară asociată temperaturilor ridicate a atins o medie de 223 de decese la un milion de locuitori.

Pe primul loc s-a situat Croația, cu o rată alarmantă de 327 de decese la un milion de rezidenți, fiind urmată de Malta, cu 226 de cazuri la aceeași scară demografică.

Capitala României resimte și ea o vulnerabilitate accentuată, Bucureștiul numărându-se printre cele mai afectate centre urbane din Europa în aceeași perioadă. Media anuală estimată a deceselor legate de căldură a ajuns aici la 268 per milion de locuitori. Deși uriașă, cifra a fost depășită de Zagreb, care a consemnat 314 decese la un milion de locuitori, în timp ce Roma s-a situat ușor sub Capitala noastră, cu 241 de cazuri.

Analiza regională arată că sudul și sud-estul continentului au fost cele mai lovite zone, din cauza persistenței unor temperaturi mult mai ridicate.

De ce a fost 2026 o vară atât de letală?

Datele provizorii pentru vara anului 2026 conturează o situație extrem de gravă, cu peste 50.000 de vieți pierdute în 854 de aglomerări urbane din Europa. Estimarea, semnată de specialiștii de la London School of Hygiene & Tropical Medicine și Imperial College London, subliniază amploarea crizei sanitare.

Din totalul de 50.391 de decese calculate, 32.619 sunt direct imputate schimbărilor climatice provocate de om, în special prin arderea combustibililor fosili.

Publicat în revista Nature Health, studiul a analizat dinamica temperaturilor în 854 de zone metropolitane din 30 de state, incluzând Uniunea Europeană, Regatul Unit, Norvegia și Elveția, teritorii care adăpostesc circa 40% din populația menționată.

Analiza comparativă arată că vara lui 2026 a marcat cel mai negru bilanț din istoria recentă, de la începutul anilor 2000 încoace. Numărul victimelor este aproape dublu față de verile din 2022 și 2003, când modelele predictive indicau circa 29.000, respectiv 28.000 de decese.

Atenție însă: aceste valori reprezintă proiecții bazate pe modele statistice avansate, nu o numărătoare administrativă clasică a cazurilor în care căldura a fost trecută drept cauză oficială pe certificat.

Ce spun cifrele despre viitorul climei?

Valul de decese s-a concentrat pe o perioadă scurtă, aproximativ o treime din victime pierzându-și viața în doar două săptămâni, între 17 iunie și 1 iulie. În acest interval, temperaturile medii zilnice au depășit media perioadei 1991–2020 cu peste cinci grade Celsius. Vestul și sudul Europei au suferit cel mai tare, însă nici nordul continentului, obișnuit cu veri blânde, n-a scăpat de efectele negative ale caniculei.

În Europa occidentală, deviația termică a fost de aproximativ 2,9 grade Celsius față de normal, iar în unele zile diferența a urcat până la 12 grade.

Regatul Unit nu a făcut excepție: cercetătorii estimează circa 4.500 de decese legate de căldură în cele 135 de orașe britanice analizate. Deși vârstnicii au fost cei mai vulnerabili, prăpădul nu i-a ocolit nici pe ceilalți: aproximativ 6.000 dintre decesele calculate aveau sub 65 de ani.

Pentru a măsura impactul încălzirii globale, cercetătorii au comparat temperaturile reale din vara lui 2026 cu un scenariu ipotetic, fără amprenta antropică. Combinând aceste date termice cu ritmul mortalității și cu structura demografică, ei au calculat că aproximativ două treimi din totalul deceselor asociate căldurii din 2026 se datorează direct activităților umane.

Autorii studiului recunosc totuși că cifrele sunt parțiale, acoperind doar orașele din eșantion, și nu întreaga Europă. Concluzia rămâne însă un semnal de alarmă: lumea are nevoie urgentă de o dublă strategie, adică tăierea emisiilor de gaze cu efect de seră și măsuri concrete de adaptare la extremele termice care amenință orașele.