Doar 30% dintre pacienții cu AVC primesc recuperare neurologică

De ce doar 30% primesc recuperare?

Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025–2030 stabilește o țintă ambițioasă: până în 2030, peste 90% dintre pacienții eligibili trebuie integrați în programe de neuroreabilitare. Planul prevede și ca un sfert din acești pacienți să fie transferați direct în centre de recuperare, pentru a reduce timpii de așteptare.

Realitatea, însă, e altceva: conform datelor ALIA, doar o treime dintre cei afectați de un accident vascular cerebral au acces efectiv la servicii de recuperare neurologică.

Cât așteaptă pacienții pentru un loc?

Liliana Curea, președinta Asociației pentru Lupta Împotriva AVC, subliniază că salvarea vieții e doar începutul. Provocarea vine după externare, când începe lungul drum al recuperării.

Mulți pacienți așteaptă între patru și cinci luni pentru un loc într-o secție de recuperare. ALIA vede aceste cifre ca ținte viitoare, dar cere o monitorizare transparentă și publicarea regulată a datelor despre accesul real la servicii.

Unde lipsesc serviciile de recuperare?

Distribuția geografică a resurselor rămâne un punct dureros. Serviciile de neuroreabilitare sunt concentrate în marile centre urbane și spitalele universitare, lăsând zonele rurale și cele mai puțin populate cu un acces limitat. Deși România a făcut pași înainte în tratamentul acut — extinderea accesului la tromboliză intravenoasă și trombectomie mecanică — lipsa unei infrastructuri de recuperare adecvate continuă să afecteze mulți supraviețuitori.

Procesul de recuperare post-AVC e complex și cere o abordare personalizată. Poate cuprinde kinetoterapie, terapie ocupațională, logopedie, evaluare neuropsihologică și sprijin pentru sănătatea mintală.

Cum arată procesul de recuperare?

Specialiștii insistă că intervenția trebuie să înceapă cât mai devreme, imediat ce starea medicală o permite, și să se desfășoare printr-o rețea de servicii coordonate.

Scopul final: ca persoana afectată să recupere cât mai mult din capacitatea de a trăi o viață de familie, de a se implica social și de a se întoarce la muncă.

Accesul la aceste servicii nu ar trebui să fie condiționat de bugetul familiei, de locația geografică sau de capacitatea pacientului de a găsa singur resursele. E necesar un traseu funcțional de îngrijire, bazat pe colaborarea dintre spitale, centre de reabilitare, medicii de familie și serviciile comunitare.

Cine ar trebui să asigure accesul?

Pacienții trebuie implicați activ în deciziile privind tratamentul și recuperarea lor.

În contextul Zilei Mondiale a Accidentului Vascular Cerebral, ALIA reamintește importanța identificării rapide a simptomelor și apelării imediate a 112.

Ce spune ALIA în Ziua Mondială a AVC?

Semnele de alarmă: o parte a feței căzută (asimetrie facială), vorbire neclară, slăbiciunea unui braț sau picior pe aceeași parte. Intervenția rapidă e crucială pentru o evoluție clinică mai bună.

Pentru supraviețuitori, accesul la recuperare și sprijin pe termen lung trebuie să fie o componentă esențială a îngrijirii medicale, asigurând continuitatea tratamentului între spital și comunitate.