Climatul schimbat: noua urgență sanitară globală

De ce e o urgență sanitară?

Un studiu recent, publicat în cadrul inițiativei Lancet Countdown, susține cu tărie că transformările climatice trebuie recunoscute oficial ca o urgență sanitară la nivel global.

Autorii documentului subliniază că efectele acestor schimbări se amplifică mult mai repede decât capacitatea lumii de a le contracara, transformând problema într-o amenințare cronică în expansiune.

De la intrarea în vigoare a Acordului de la Paris în 2016, riscurile și consecințele asupra sănătății au crescut brusc, o evoluție documentată în raportul citat de euronews. com.

Ce cere raportul de la ONU?

În fața acestei escaladări, redactorii solicită Organizației Mondiale a Sănătății și sistemului Națiunilor Unite să declare formal starea de urgență. Această desemnare oficială ar transforma eforturile climatice globale, trecând de la promisiuni voluntare și lente la o gestionare obligatorie și coordonată a unei crize.

O astfel de măsură ar permite întărirea supravegherii medicale, activarea rapidă a resurselor, instituirea unor mecanisme juridice de răspundere și implementarea unor intervenții preventive de sănătate publică.

Această reacție ar fi proporțională cu gravitatea amenințării.

Cine e cel mai expus?

Autorii notează că, odată cu creșterea și îmbătrânirea populațiilor, numărul persoanelor expuse la pericole climatice este mai mare astăzi decât acum zece ani, ceea ce mărește presiunea asupra sistemelor de adaptare. Datele arată că riscurile legate de climă nu doar s-au mărit, ci s-au accelerat în mai multe domenii comparativ cu deceniul anterior. Printre aceste domenii se numără pericolul căldurii, frecvența secetei, evenimentele de precipitații extreme și condițiile climatice favorabile răspândirii febrei dengue. Viteza acestor transformări indică clar că instrumentele actuale sunt prea slabe pentru a asigura protecția sănătății publice.

În ciuda eforturilor depuse pentru atenuarea schimbărilor climatice, emisiile de gaze cu efect de seră ating continuu niveluri record.

Acestea afectează tot mai mult sănătatea globală și pun în pericol viața unor populații, în timp ce intervalul de timp pentru evitarea unui viitor catastrofal se reduce rapid.

Cât de gravă e situația?

Documentul precizează că ultimii 11 ani au fost cei mai călduroși înregistrați vreodată, în timp ce decesele anuale atribuite căldurii au crescut cu aproape 36% în ultimele decenii.

Doar în 2023, valurile de căldură au fost legate de un record de 710.000 de decese, dintre care peste 70% sunt atribuite direct schimbărilor climatice provocate de activitatea umană.

În plus, condițiile climatice devin tot mai favorabile pentru transmiterea bolilor prin intermediul vectorilor, cum ar fi dengue și Zika.

Cum putem răspunde?

Evenimentele extreme și incendiile de vegetație pun în pericol tot mai mult sănătatea umană, în special pentru comunitățile vulnerabile și regiunile cu resurse limitate de răspuns la șocurile climatice.

În această context, autorii cer o schimbare radicală de strategie „pentru a redirecționa cursul și a proteja sănătatea și supraviețuirea generațiilor actuale și viitoare”.

Printre soluțiile propuse se numără o interdicție globală imediată a explorării și exploatării de noi combustibili fosili, eliminarea completă a generării de energie pe bază de cărbune până în 2035 și o tranziție către o alimentație predominant bazată pe plante.