Vaccinul personalizat anti-cancer reduce cu 42% riscul de recidivă sau deces
Pe scurtProcesul de creare a vaccinului durează aproximativ șase săptămâni de la prelevarea probelor Vaccinul personalizat pe bază de ARN mesager scade cu 42% șansa de recidivă sau deces la pacienții cu…

Procesul de creare a vaccinului durează aproximativ șase săptămâni de la prelevarea probelor
Vaccinul personalizat pe bază de ARN mesager scade cu 42% șansa de recidivă sau deces la pacienții cu melanom
Rezultatele unui studiu clinic de mare anverșă arată că un vaccin personalizat, dezvoltat prin tehnologia ARN mesager, reduce semnificativ riscul ca melanomul să reapară sau ca pacientul să decedeze. Aceste date, difuzate la un congres internațional de oncologie, confirmă că combinarea vaccinului cu imunoterapia oferă un avantaj clar față de tratamentul standard post-operator. Fiecare doză este concepută individual, bazându-se pe profilul genetic unic al tumorii fiecărui pacient, iar autorizația pentru comercializare ar putea fi obținută în anul următor.
Investigația, cunoscută sub numele INTerpath-001, a fost desfășată în 157 centre medicale din întreaga lume. Coordonarea științifică a fost asigurată de Georgina Long, profesoară la University of Sydney și directoare medicală a Melanoma Institute Australia. Prezentarea datelor a avut loc pe 24 octombrie, în cadrul congresului Societății Europene de Oncologie Medicală (ESMO), desfășat la Madrid, iar analiza a fost realizată și de publicația științifică Nature.
Produsul, denumit intismeran autogene, este o colaborare între companiile Merck și Moderna, care au finanțat cercetarea. Acesta reprezintă primul tratament personalizat bazat pe neoantigene tumorale care a obținut rezultate pozitive într-un studiu de fază 3, ultima etapă majoră de testare clinică înainte de solicitarea autorizației de comercializare.
Mecanismul de acțiune și procesul de fabricație
Spre deosebire de vaccinurile profilactice clasice, intismeran este destinat persoanelor deja diagnosticate cu melanom, care au trecut printr-o intervenție chirurgicală. Obiectivul este de a stimula sistemul imunitar să identifice și să elimine resturile microscopice de celule canceroase care pot rămâne ascunse în organism chiar după îndepărtarea completă a tumorii.
Procesul de creare a vaccinului implică compararea ADN-ului extras din tumora cu cel dintr-o probă de sânge, pentru a evidenția mutațiile genetice specifice bolii. Un algoritm selectează apoi până la 34 de neoantigene, adică proteine anormale recunoscute de sistemul imunitar. Informațiile necesare producerii acestor fragmente proteice sunt codificate într-o moleculă de ARN mesager.
După administrare, vaccinul induce organismul să producă temporar acele fragmente proteice, permițând limfocitele T să învețe să le recunoască și să atace celulele tumorale care le prezintă. Terapieda este asociată cu pembrolizumab, cunoscut comercial sub numele Keytruda, un agent imunoterapic care blochează proteina PD-1 și previne inhibarea activității celulelor imune. Dr. Cătălin Manole, șef de lucrări și medic primar dermatolog în rețeaua Regina Maria, a explicat detaliat mecanismul și provocările tehnice ale fabricării acestui tip de vaccin într-un interviu acordat SmartLiving.ro.
Datele clinice: 1.137 pacienți, reducere de risc cu 42%
Studiul a inclus un total de 1.137 pacienți diagnosticați cu melanom în stadiile IIB-IV, toți supuși unei intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea leziunilor tumorale. Chiar și după operație, aceste persoane rămân într-un grup de risc ridicat pentru recidivă, deoarece celule canceroase microscopice pot persista în organism, fiind invizibile la investigațiile de rutină.
Dintre participanți, 757 au primit vaccinul personalizat, administrat în nouă doze la intervale de trei săptămâni, în timp ce ceilalți 380 au primit un placebo. Toți subiecții au urmat și un tratament cu pembrolizumab timp de aproximativ un an, într-un design orb, în care nici pacienții, nici medicii nu știau în ce grup se aflau.
După aproximativ doi ani de urmărire, riscul ca melanomul să reapară sau ca pacientul să moară a fost cu 42% mai scăzut în grupul care a primit vaccinul. La doi ani de la începutul tratamentului, 82,2% dintre cei vaccinați erau în viață și fără recidivă, față de doar 70% dintre cei tratați exclusiv cu pembrolizumab, conform datelor prezentate de Moderna. Rezultate pozitive au fost înregistrate și în privința metastazelor la distanță: după doi ani, 88,5% dintre participanții vaccinați nu prezentau răspândirea bolii în alte organe, comparativ cu 80,2% în grupul de control.
După aproximativ doi ani de urmărire
Aceste beneficii au fost observate atât la pacienții cu stadii mai puțin avansate, cât și la cei cu forme mai extinse de melanom, deși interpretarea rezultatelor pentru subgrupuri mai mici necesită prudență.
Timpul până la apariția beneficiului
În primele șase luni de la repartizarea în studiu, nu s-a observat o diferență clară între cele două grupuri privind riscul de recidivă sau deces. Avantajul terapiei combinate a devenit vizibil ulterior. O analiză suplimentară a arătat că, după primele șase luni, riscul de recidivă sau deces a fost cu 58% mai scăzut în grupul care a primit vaccinul.
Georgina Long a explicat că acest interval de latență este coerent cu mecanismul de acțiune. Pembrolizumab a fost administrat de la începutul studiului, în timp ce vaccinul a putut fi injectat abia după finalizarea procesului de fabricație, cu o întârziere de aproximativ două luni. Organismul are nevoie de timp pentru a dezvolta un răspuns imun eficient împotriva neoantigenelor selectate.
Procesul de creare a vaccinului durează aproximativ șase săptămâni de la prelevarea probelor. Acesta include analiza genetică a tumorii, selecția neoantigenelor, producerea moleculei de ARNm și verificările de calitate înainte de administrare. Întârzierea apariției beneficiului este, așadar, perfect compatibilă cu modul în care funcționează tratamentul.
Profilul de siguranță și reacțiile adverse
Vaccinul a provocat mai frecvent febră, durere la locul injectării și oboseală, dar majoritatea reacțiilor au fost ușoare sau moderate și s-au rezolvat rapid. Febra a fost raportată de 52,2% dintre pacienții vaccinați, față de 8,2% în grupul de control. Durerea locală a apărut la 51% în grupul experimental, comparativ cu 9,5% în grupul de control. Oboseala a fost prezentă la 38,5% dintre cei vaccinați și la 29,7% dintre cei tratați doar cu imunoterapie.
Conform University of Sydney, alte reacții asociate cu vaccinul au inclus frisoane, dureri de cap și manifestări locale trecătoare, fără identificarea unor probleme noi de siguranță. Reacțiile adverse severe (gradele 3–5) au fost înregistrate la 14,2% dintre pacienții care au primit ambele terapii și la 13,4% dintre cei tratați exclusiv cu pembrolizumab. Din cauza acestor evenimente adverse, 6,5% dintre participanții din primul grup și 5,3% din al doilea au întrerupt ambele tratamente.
Impactul asupra supraviețuirii globale
Deși studiul a demonstrat o reducere clară a recidivelor și a metastazelor la distanță, nu a reușit încă să dovedească că persoanele vaccinate trăiesc semnificativ mai mult decât cele tratate doar cu pembrolizumab. Analiza intermediară a supraviețuirii generale a indicat o tendință favorabilă pentru terapia combinată, dar diferența nu a atins pragul de semnificație statistică.
Participanții au fost urmăriți timp de o perioadă mediană de 24,6 luni, iar cercetătorii vor continua monitorizarea pentru a verifica dacă beneficiile se mențin și dacă diferențele se traducă ulterior într-o prelungire a duratei vieții. „În acest stadiu, beneficiul principal este reducerea riscului de recidivă și de metastazare la distanță, dar încă nu avem o creștere certă, statistic confirmată, a supraviețuirii globale”, a precizat dr. Manole.
Pentru pacienții operați de melanom, o perioadă mai lungă fără recidivă are implicații practice importante. Reapariția bolii poate impune investigații suplimentare, alte intervenții chirurgicale sau tratamente pentru forme avansate. „Efectiv, pentru pacient, un interval mai lung fără recidivă nu este doar un câștig statistic. Înseamnă mai mult timp fără tratamente pentru boală avansată, fără investigații și intervenții declanșate de recidivă, precum și o probabilitate mai mică de a ajunge la metastaze la distanță”, a subliniat specialistul.
Intismeran nu este încă autorizat în nicio țară, dar Merck și Moderna pregătesc documentația necesară pentru evaluarea de către autoritățile de reglementare. Stéphane Bancel, directorul general al Moderna, a declarat că societatea vizează obținerea aprobării în Statele Unite în 2027, deși termenul exact va depinde de evaluarea autorităților de reglementare. În 2023, vaccinul a obținut statutul de terapie inovatoare din partea FDA și a fost inclus în programe de accelerare a evaluării.





