Diabetul afectează în tăcere 7 organe: de la vedere la inimă și creier

Retinopatia diabetică se declanșează când glicemia ridicată deteriorază vasele sanguine mici

Diabetul: o amenințare tăcută pentru șapte organe, de la ochi la creier

Boala cunoscută sub numele de diabet se manifestă, în esență, prin creșterea concentrației de zahăr în sânge și prin tulburări în sinteza sau utilizarea insulinei. Totuși, impactul acestei afecțiuni nu se limitează doar la pancreas. Când nivelurile de glicemie rămân ridicate pe termen lung, se produc daune la nivelul sistemului nervos, la vasele sanguine și la organele esențiale. De la dispariția sensibilității în extremitățile inferioare până la afectarea vederii, a inimii sau chiar a funcțiilor cerebrale, consecințele diabetului se instalează gradual, adesea fără semne clare.

Una dintre consecințele des întâlnite este neuropatia periferică, o afecțiune rezultată din degradarea nervilor. Primele semne pot fi senzații de furnicătură, senzație de arsură sau amorțeală în picioare. Pe măsură ce timpul trece, unii pacienți pot pierde abilitatea de a percepe durerea, ceea ce înseamnă că o leziune, o bășică sau o tăietură poate rămâne nedetectată. Potrivit datelor Institutului Național pentru Diabet și Boli Digestive și Renale din SUA (NIDDK), între o treime și jumătate din persoanele diagnosticate cu diabet suferă de neuropatie periferică.

Retinopatia diabetică se declanșează când glicemia ridicată deteriorază vasele sanguine mici din retină. În fazele inițiale, afecțiunea poate progreșa fără simptome, iar vederea pare a fi normală. Ulterior, pot apărea vedere încețoșată, pete întunecate în câmpul vizual și, în cazurile grave, pierderea vederii. O studiu publicată în revista Ophthalmology în 2021 a estimat că aproximativ 22% dintre persoanele cu diabet prezintă o formă de retinopatie diabetică.

Nivelurile ridicate de glicemie pot afecta vasele sanguine din rinichi

Nivelurile ridicate de glicemie pot afecta vasele sanguine din rinichi, compromițând capacitatea acestora de a filtra sângele. Unul dintre primele semne este detectarea albuminei în urină, care poate semnala o disfuncție renală. Potrivit datelor Centrului pentru Control și Prevenție a Bolilor (CDC), aproximativ un treime din adulții cu diabet suferă de boală cronică de rinichi. Provocarea constă în faptul că deteriorarea poate progreșa fără simptome evidente, motiv pentru care analizele de sânge și urină sunt cruciale.

Diabetul favorizează degradarea vaselor sanguine și dezvoltarea aterosclerozei, în special când coexistă cu hipertensiune arterială și niveluri ridicate de colesterol. Conform CDC, adulții cu diabet au un risc de aproximativ dublu pentru boli cardiovasculare sau accident vascular cerebral, comparativ cu persoanele fără diabet. Boala poate afecta și nervii care regleză ritmul cardiac și tensiunea arterială.

Persoanele cu diabet de tip 2 prezintă un risc crescut de boală hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice (MASLD), cunoscută anterior drept boala ficatului gras non-alcoolic. Rezistența la insulină favorizează depozitarea grăsimilor în celulele hepatice. O meta-analiză publicată în 2024, care a cuprins date de la peste 2,2 milioane de persoane cu diabet de tip 2, a estimat că aproximativ 65% prezentau steatoză hepatică. În anumite cazuri, afecțiunea poate progreșa către inflamație, fibroză și leziuni hepatice avansate.

Diabetul este asociat cu un risc mai mare de declin cognitiv și demență, prin mecanisme care implică degradarea vaselor sanguine, inflamația și rezistența la insulină. Raportul Comisiei Lancet din 2024 privind demența include diabetul printre factorii de risc modificabili. Acest lucru nu înseamnă că toate persoanele cu diabet vor dezvolta demență, ci că gestionarea corectă a bolii poate contribui și la protejarea sănătății creierului.

Diabetul poate afecta nervul vag, implicat în controlul mișcărilor stomacului, favorizând apariția gastroparezei. Această afecțiune încetinește golirea gastrică și poate provoca balonare, greață, vărsături și senzație de sațietate după cantități mici de alimente. Totuși, simptomele nu indică automat gastropareză. Unele medicamente utilizate în tratamentul diabetului pot încetini, de asemenea, golirea gastrică.