Pastila simplă, în doză mică, ar putea scădea riscul de demență cu 70% la anumite persoane

Ce spune știința despre acest efect?

O pastilă simplă, în doză mică, ar putea scădea riscul de demență cu 70% la anumite persoane. Un studiu nou, condus de echipele de cercetare de la Universitatea Monash din Australia, sugerează că administrarea zilnică a dozelor mici de aspirină ar putea reduce cu aproximativ 70% probabilitatea de a dezvolta demență, dar exclusiv pentru persoanele care posedă un anumit profil genetic specific. Această descoperire, publicată în revista specializată Alzheimer's & Dementia: The Journal of the Alzheimer's Association, se bazează pe analiza datelor genetice colectate de la peste 13.500 participanți la studiul clinic ASPREE, care a urmărit efectele aspirinei asupra sănătății adulților vârstnici, conform raportării din Science Daily.

Cât de mare e scăderea riscului?

Cercetătorii au examinat dacă particularitățile ereditare legate de numărul de trombocite din sânge pot explica diferențele de răspuns la medicament. Trombocitele sunt elemente sângvine esențiale pentru procesul de coagulare, iar variațiile genetice care influențează nivelul lor au fost analizate pentru a înțelege de ce aspirina ar putea avea efecte distincte la diferite persoane.

Care e riscul de sângerări?

Rezultatele celei mai semnificative au fost obținute în subgrupul celor 20% de participanți cu cele mai ridicate scoruri genetice asociate trombocitelor. În această categorie, rata de apariție a demenței a fost de doar 1% printre cei care au primit aspirină, față de 3,3% printre cei care au primit placebo. Această diferență se traduce printr-o scădere relativă a riscului de aproximativ 70%, dar valabilă doar pentru acest profil genetic specific.

Totuși, cercetătorii au evidențiat un efect secundar important: în același grup genetic, 4,4% dintre cei tratați cu aspirină au suferit hemoragii majore, în comparație cu 2,1% în grupul de control. Acest aspect subliniază că beneficiul potențial este însoțit de un risc crescut de sângerări severe, ceea ce impune o evaluare atentă a raportului beneficiu-risc.

De ce nu e încă o recomandare clinică?

Peter Fransquet, cercetător la Facultatea de Sănătate Publică și Medicină Preventivă din Universitatea Monash și autor principal al cercetării, a explicat că aceste descoperiri nu constituie încă o recomandare clinică pentru utilizarea preventivă a aspirinei. Studiile anterioare, care analizau toți participanții ca un grup unic, nu reușiseră să demonstrează un efect protector clar. Noua analiză sugerează că caracteristicile genetice pot modifica modul în care organismul reacționează la medicament, orientând viitoarele cercetări spre identificarea subgrupurilor care pot beneficia de tratamente preventive personalizate.

Ce înseamnă asta pentru viitorul cercetărilor?

Un aspect remarcabil este că asocierea identificată nu implică factorii genetici de risc deja cunoscuți pentru boala Alzheimer și alte forme de demență. În schimb, datele indică un posibil rol al mecanismelor biologice legate de trombocitele, deschizând o direcție nouă pentru cercetările viitoare.

Ar trebui să iau aspirină acum?

Specialiștii avertizează clar că oamenii nu ar trebui să înceapă să ia aspirină pentru prevenirea demenței pe baza acestor rezultate fără a consulta un medic, în special din cauza riscului crescut de hemoragii grave. Rezultatele trebuie confirmate prin studii suplimentare, inclusiv verificarea asocierii în alte populații și realizarea unui trial clinic dedicat persoanelor cu profilul genetic identificat. Dacă descoperirile vor fi validate, faptul că aspirina este un medicament ieftin și larg disponibil ar putea contribui, în viitor, la dezvoltarea unor strategii personalizate de prevenție a demenței, bazate pe profilul genetic al fiecărei persoane.