Peste 50.000 de decese în orașele europene din vara 2026, România printre cele cu cele mai mari rate de mortalitate

Analiza detaliată a intervalului iunie–august 2026 a stabilit că temperaturile excedente au corelat cu 50

Conform unei noi analize internaționale, valurile de căldură din lunile de vară ale anului 2026 au generat în mediul urban european un număr alarmant de decese, estimat la circa 50.400 de cazuri. O parte semnificativă din acest bilanț uman, respectiv aproximativ două treimi, a fost legată direct de fenomenul de încălzire climatică determinat de acțiunea omului. Studiul relevă faptul că mortalitatea legată de temperaturile ridicate atinge cel mai înalt nivel din intervalul temporal examinat, subliniind o tendință clară către creșterea impactului termic asupra sănătății cetățenilor.

Echipa de cercetători de la Imperial College London și London School of Hygiene & Tropical Medicine, ambele din Marea Britanie, a condus această investigație complexă. Aceasta a acoperit 854 de arii urbane situate în 30 de state europene, inclusiv teritoriul României. Datele și concluziile au fost făcute publice în ziua de vineri prin intermediul revistei de profil Nature Health. Această lucrare vine ca o completare naturală la un alt studiu semnat de aceeași echipă, difuzat pe data de 14 octombrie, care se concentra asupra mortalității termice din orașele continentului în deceniul 2000–2025.

Analiza detaliată a intervalului iunie–august 2026 a stabilit că temperaturile excedente au corelat cu 50.391 de decese. Dintre acestea, 32.619 de cazuri, adică cam 65%, sunt atribuite în mod predominant arderii combustibililor fosili. Comparativ cu vara din 2022, când aceeași metodologie de calcul a indicat 29.480 de decese legate de căldură, cifra actuală este superioară cu 71%. Pentru a pune în perspectivă magnitudinea fenomenului, specialiștii au menționat că în vara anului 2003 s-au estimat 28.462 de decese în zonele supuse monitorizării.

Distribuția geografică a mortalității arată că cele mai mari pierderi au fost înregistrate în Italia, Franța, Spania, Germania și Regatul Unit. Grupul de vârstă aflată peste 85 de ani a contribuit la aproximativ jumătate din totalul deceselor estimate. Totuși, efectele negative ale caniculei nu s-au limitat exclusiv la vârstnici, fiind identificate peste 800 de decese asociate căldurii și în categoria persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 44 de ani. Un episod critic s-a desfășurat între 17 iunie și 1 iulie, perioadă în care temperatura medie zilnică a depășit cu aproximativ 5,3 grade Celsius valorile normative. Acest interval a generat aproape o treime din totalul deceselor calculate pentru întreaga vară.

În ce privește poziția României

Metodologia aplicată pentru cuantificarea contribuției schimbărilor climatice s-a bazat pe integrarea datelor meteorologice cu modele statistice care cartografiază legătura dintre termperatură și rata morbidității. Analizatorii au contrastat temperaturile reale din vara lui 2026 cu scenariile teoretice într-o lume fără interferența umană. Diferența dintre cele două proiecții a permis izolarea și calcularea numărului exact de decese imputabile schimbărilor climatice.

În ce privește poziția României, datele din studiul istoric 2000–2025 o plasează pe locul trei în clasamentul celor 30 de țări analizate, în urma Croației și Maltei. Rata medie anuală standardizată a mortalității termice pentru zonele urbane din România a fost estimată la 223 de decese la un milion de locuitori, față de 327 în Croația și 226 în Malta. Aceste valori au fost normalizate statistic pentru a asigura comparabilitatea între populații cu demografii diferite. Capitala, Bucureștiul, a ocupat locul doi în topul celor 30 de capitale europene, depășind doar Zagrebul și plasându-se înaintea Romei. Indicatorul pentru București a fost de 268 de decese standardizate anual, comparativ cu 314 în Zagreb și 241 în Roma.

În vara anului 2025, Bucureștiul a figurat, alături de Roma și Zagreb, printre marile centre urbane europene cu cele mai mari rate de mortalitate termică. Cercetătorii interpretează nivelul ridicat al deceselor în zona sud-estică a continentului prin prisma expunerii constante și prelungite la temperaturi ridicate. Deși rezultatele specifice pentru România se referă la perioada 2000–2025, ele oferă cadrul necesar pentru evaluarea consecințelor caniculei din 2026. Este important de reținut că cifra de 50.391 de decese este o estimare epidemiologică derivată din corelația cunoscută dintre temperatură și mortalitate, nu un recensământ al cazurilor individuale deces.

Experti independenți, intervievați de Science Media Centre España, au remarcat importanța majoră a acestor constatări pentru politica de sănătate publică, deși au notat că estimările pot fluctua în funcție de instrumentele statistice folosite. Caniculele intense amplifică riscul apariției de probleme cardiovasculare și respiratorii, ducând la agravarea bolilor cronice existente, cu impact deosebit asupra vârstnicilor și celor cu afecțiuni preexistente. Concluzia generală impune necesitatea întăririi sistemelor de alertă timpurie pentru valurile de căldură, implementarea unor măsuri proactive de protejare a grupurilor vulnerabile și pregătirea adecvată a rețelelor de asistență medicală pentru a face față presiunii generate de temperaturile extreme.