Leziune hepatică descoperită întâmplător: de ce depistarea precoce salvează vieți

De ce e ficatul în pericol?

Problema ficatului e mare în România. OMS avertizează că boala hepatică cronică și tumorile sunt o provocare globală, cu surse de risc precum hepatitele virale, ficatul gras și alcoolul.

GLOBOCAN arată că în România se înregistrează anual peste 3.600 de cazuri noi de cancer hepatic și mai bine de 3.400 de decese, punând țara printre cele cu cea mai mare agresivitate a acestei patologii.

Ce înseamnă o leziune focală?

INSP confirmă o creștere constantă a cazurilor, subliniind necesitatea screening-ului.

Mai mulți pacienți se supun screening-ului și resursele logistice sunt mai disponibile, deci se găsesc mai multe leziuni.

Termenul acoperă imagini cu aspect solid-parenchimatos sau mixt. Dr.

Benign sau malign: cum se distinge?

Răzvan Zaro, medic primar gastroenterologie la Hyperclinica MedLife Cluj-Napoca, explică: Dacă includem în categoria leziunilor focale atât cele benigne, cât și cele maligne, incidența descoperirilor prin ecografie abdominală este foarte mare.

Acest fenomen se explică prin numărul tot mai mare de pacienți care se supun screening-ului și prin disponibilitatea resurselor logistice și a personalului medical. Din punct de vedere statistic, leziunile benigne sunt mult mai numeroase, dar fiecare caz necesită o analiză atentă și o abordare individualizată a investigațiilor.

Caz real: cum s-a pus diagnosticul?

Cele mai des întâlnite leziuni benigne sunt hemangioamele hepatiche, adică aglomerări de vase capilare care rămân inofensive pe toată durata vieții. Deși pot crește în mărime, ele cer tratament doar în situații rare, când devin foarte mari, provoacă simptome sau prezintă complicații. Multe dintre leziunile hepatice rămân complet asimptomatic. Când apar semne precum disconfort în hipocondrul drept, acestea pot fi prezente atât la tumorile benigne mari, cât și la cele maligne. Cu toate acestea, manifestări precum scăderea nejustificată a greutății, icterul (îngălbenirea pielii și mucoaselor), durerea intensă sau febra cer un consult de specialitate urgent.

Un exemplu de succes al diagnosticului precoce este cazul unui pacient tânăr, diagnosticat cu ciroză hepatică virală B, care s-a prezentat pentru o verificare de rutină. În timpul ecografiei abdominale și, ulterior, al ecografiei cu substanță de contrast, am identificat un nodul cu aspect foarte suspect de hepatocarcinom.

Având în vedere dimensiunea mică a leziunii, am efectuat un RMN dedicat. Deși primul rezultat a fost incert, am reanalizat cazul: am repetat ecografia cu substanță de contrast și RMN-ul a fost reinterpretat, confirmând natura malignă. Având în vedere nodul unic și fereastra terapeutică curativă disponibilă, am trimis pacientul la serviciul de chirurgie.

Cum se face diferențierea?

Rezultatul histopatologic după rezecție a confirmat natura malignă și caracterul curativ al intervenției, datorat descoperirii timpurii, povestește dr. Răzvan Zaro.

Diferențierea dintre o leziune benignă și una malignă se realizează printr-un algoritm imagistic precis. Ecografia armonică cu substanță de contrast (CEUS), computer-tomografia (CT) și rezonanța magnetică (RMN) oferă o acuratețe ridicată. Precizia metodelor imagistice moderne este extrem de mare.

Cum se tratează?

Puncția biopsie hepatică nu este necesară întotdeauna, dar se impune atunci când cauza nu poate fi stabilită clar sau când planificarea tratamentului oncologic necesită dovezi histologice.

În plus, imagistica se completează cu un bilanț biologic și, uneori, cu endoscopie digestivă superioară și inferioară, explică dr. Răzvan Zaro.

Opțiunile de tratament pentru leziunile maligne sunt strict individualizate și decise în cadrul unui comitet multidisciplinar. Pentru carcinomul hepatocelular (hepatocarcinom), opțiunile includ rezecția chirurgicală, transplantul hepatic, ablația cu microunde sau radiofrecvență, chemoembolizarea hepatică sau chimioterapia sistemică. Pentru colangiocarcinom, necesită intervenție chirurgicală, chimioterapie, imunoterapie moleculară sau drenaj biliar paliativ. Pentru metastazele hepatice, abordarea este ghidată oncologic și poate include metastazectomie sau terapii de ablație.

Cum previi problema?

Studii recente subliniază că stilul de viață și reducerea obezității pot preveni direct progresia steatozei către NASH (steatohepatită non-alcoolică) și, ulterior, către carcinom.

„Un stil de viață sănătos, caracterizat printr-o alimentație echilibrată nutrițional și bogată în antioxidanți, controlul greutății și evitarea substanțelor hepatotoxice – inclusiv consumul cronic de alcool – pot reduce semnificativ riscul apariției afecțiunilor hepatice”, amintește dr.