Dieta bazată pe fructe și legume poate reduce nevoia de dializă la bolnavii renali

108 adulți cu insuficiență renală cronică stadiu 3 au fost incluși în studiu!

O strategie nutriţională centrată pe legume şi fructe s-a dovedit eficientă în diminuarea probabilităţii ca pacienţii cu nefropatie cronică să ajungă la dializă.

Datele, obţinute printr-o urmărire decenală în Statele Unite, indică că acei bolnavi care au adoptat acest regim alimentar au înregistrat mai puţine internări şi mai puţine vizite la secţiile de urgenţă, comparativ cu cei care au primit îngrijirea standard.

Aceste constatări sugerează că modul de alimentaţie joacă un rol crucial în încetinirea progresiei afecţiunii renale.

Concluziile au fost dezvăluite în cadrul congresului Societăţii Americane de Nefrologie (ASN), evenimentul Kidney Week 2026, care se desfăşoară între 22 şi 25 octombrie la Denver, conform comunicatului oficial al organizaţiei medicale.

Studiu a cuprins 108 adulţi diagnosticaţi cu insuficienţă renală cronică în stadiul 3, care prezentau, de asemenea, acidoză metabolică – o complicaţie marcată de acumularea excesivă de acizi în organism, ca urmare a incapacităţii rinichilor de a-i elimina. Niciunul dintre participanţi nu suferise de diabet zaharat. Aceştia au fost repartizaţi aleatoriu în trei loturi egale, fiecare compus din 36 de persoane. Primul lot a primit o raţie calculată de fructe şi legume, calibrată astfel încât să reducă la jumătate sarcina acidă provenită din hrană.

Al doilea lot a fost tratat cu bicarbonat de sodiu administrat pe cale orală, o terapie uzuală pentru corectarea acidozei metabolice. Al treilea lot a continuat cu îngrijirea medicală standard. Toţi subiecţii au fost urmăriti anual pe parcursul a zece ani, pentru a evalua evoluţia afecţiunii renale şi necesitatea tratamentului de substituţie a funcţiei renale.

Intervenția nutrițională s-a asociat cu rezultate pozitive, potrivit rezumatului!

La finalul celor zece ani, doar patru dintre cei 36 de pacienţi din grupul care a urmat dieta bazată pe fructe şi legume au ajuns să necesite dializă, în timp ce în grupul îngrijirii obişnuite acest număr a fost de 16. În lotul tratat cu bicarbonat de sodiu, 14 din cei 36 de participanţi au necesitat dializă. Diferenţe remarcabile s-au înregistrat şi în utilizarea serviciilor medicale: grupul cu intervenţie alimentară a înregistrat 14 spitalizări, comparativ cu 64 în grupul de control. Vizitele la urgenţă au fost 20, în opoziţie cu 88 în grupul standard.

Aceste cifre reflectă numărul total de evenimente medicale înregistrate pe parcursul perioadei de monitorizare. Pe de altă parte, terapia cu bicarbonat de sodiu nu a arătat diferenţe statistic semnificative faţă de îngrijirea standard în ceea ce priveşte aceste indicatori.

Potrivit rezumatului oficial al cercetării, intervenţia nutriţională s-a asociat, de asemenea, cu o creştere mai lentă a cheltuielilor anuale pentru îngrijiri medicale, fără diferenţe notabile între grupuri în privinţa costurilor totale acumulate pe parcursul celor zece ani. Cercetătorii susţin că diminuarea sarcinei acide prin consumul crescut de fructe şi legume poate aduce beneficii clinice pe termen lung, inclusiv prin reducerea necesităţii de dializă şi a utilizării serviciilor spitaliceşti.

Aceste rezultate se aliniu cu studii anterioare care au evidenţiat că astfel de intervenţii alimentare pot contribui la corectarea acidozei metabolice şi la protejarea funcţiei renale.

Analiza nouă oferă date privind evoluţia clinică pe parcursul a zece ani, însă cercetarea a inclus un eșantion relativ mic de pacienţi, toţi fără diabet zaharat. De asemenea, evaluările privind spitalizările şi vizitele la urgenţă au fost efectuate ulterior, bazate pe datele colectate în cadrul studiului randomizat. Concluziile prezentate la congres necesită validare prin cercetări mai ample. Autorii subliniază potenţialul strategiilor alimentare în managementul bolii renale cronice, inclusiv prin diminuarea complicaţiilor şi a necesităţii de îngrijiri medicale.

Totuşi, creşterea consumului de fructe şi legume trebuie să fie adaptată individual la fiecare pacient cu afecţiune renală, în special la cei cu niveluri crescute de potasiu în sânge, şi trebuie realizată sub supravegherea unui medic nefrolog.