De ce te trezești obosit chiar și după opt ore de somn

De ce se schimbă orele sezonier?

Fenomenul de a te trezi obosit, chiar dacă ai dormit opt ore, poate fi semnul unei forme specifice de tulburare a dispoziției, legată de perturbarea ceasului intern al corpului. O echipă de cercetători din Australia a descoperit că aproape un sfert din peste 11.000 de subiecți prezintă semnele acestei afecțiuni, caracterizate prin somn prelungit, oboseală cronică și tendința de a adormi foarte târziu.

Aceste observații au fost publicate în revista The British Journal of Psychiatry și provin dintr-o colaborare între Brain and Mind Centre de la Universitatea din Sydney și institutul QIMR Berghofer din Brisbane.

Lucrarea a fost condusă de psihiatrul Ian Hickie și de Jacob Crouse, având ca autoare principală Emiliana Tonini.

Deși multe persoane cu depresie prezintă simptome similare, răspunsul la tratamente variază semnificativ de la un pacient la altul. O explicație plauzibilă pentru această disparitate ar fi că baza biologică a bolii diferează în funcție de individ.

Această echipă a propus încă din 2021 existența unei variante de depresie strâns legată de dereglarea ritmului circadian. Studiul nou le-a permis să testeze această ipoteză pe un eșantion mult mai larg.

Ritmul circadian guvernează nu doar somnul, ci și metabolismul și secreția hormonală.

Toate procesele fiziologice, precum temperatura corporală, apetitul și ciclurile de veghe și somn, urmează un ciclu de aproximativ 24 de ore. Fiecare organ are propriul ceas biologic, sincronizat de un grup de neuroni din hipotalamus, care reacționează în special la lumina zilei. Când retina captează lumină, producția de melatonină este blocată, explică dr.

Marilena Petrescu, medic de familie, într-un articol pentru SmartLiving. ro. În moment în care întunericul coboară, nivelul acestui hormon crește, pregătind corpul pentru somn.

Sincronizarea acestor ceasuri interne influențează starea emoțională, procesarea energiei și capacitatea de concentrare, precum și alternanța dintre treaz și adormit, susține psihiatrul Ian Hickie.

Când ceasurile se desincronizează, individul experimentează o stare permanentă de „jet lag”, similară celei după o călătorie lungă. Consecințele includ oboseală persistentă, dificultăți de concentrare, creștere în greutate și oscilații de dispoziție. Dr.

Marilena Petrescu atrage atenția asupra faptului că persoanele cu un ritm circadian perturbat suferă adesea de probleme serioase de somn. Unele au dificultăți în a adormi sau se trezesc de mai multe ori pe parcursul nopții.

„Dimineața, ridicarea din pat devine o luptă”, descrie medicul pentru SmartLiving. ro.

Schimbările sezoniere ale orei, precum trecerea la ora de iarnă care are loc în România în ultima duminică din octombrie, pot perturba temporar ritmul circadian. Deși ceasurile se dau înapoi cu o oră și noaptea devine mai lungă, corpul necesită o perioadă de adaptare la noul program. Unii oameni pot resimți variații în calitatea somnului, în nivelul de energie sau în momentul în care le se face somn. Conform poziției Academiei Americane de Medicină a Somnului din 2024, aceste schimbări pot crea un decalaj între ceasul biologic și programul social. Totuși, revenirea la ora standard este considerată mai favorabilă pentru resincronizarea ritmului cu ciclul natural de lumină și întuneric decât menținerea orei de vară. Cu toate acestea, unii pacienți raportează o somnolență prelungită și alte simptome neplăcute, notează medicul pneumolog Beatrice Mahler, citată de HotNews. ro.

Pentru a identifica această variantă a depresiei, cercetătorii au stabilit șase criterii, dintre care pacienții trebuiau să îndeplinească cel puțin trei. Unul dintre ele este oscilația simptomelor în funcție de anotimp, un semn prezent și în depresia sezonieră, care se manifestă mai ales toamna și iarna, când zilele sunt mai scurte.

De ce boala debutează mai devreme și mai grav?

Alte două criterii se referă la orele de somn. La persoanele cu această formă de depresie, mijlocul intervalului dintre adormire și trezire este situat mai târziu în noapte decât în mod obișnuit. În plus, există adesea diferențe mari între programul din timpul săptămânii și cel din zilele libere.

Acest fenomen se numește „social jet lag” și apare când preferințele de somn ale organismului nu se potrivesc cu programul de școală sau de serviciu. Celelalte trei caracteristici includ tendința de a adormi târziu, necesitatea de a dormi mai mult și dificultatea de a se trezi dimineața.

Mulți dintre acești pacienți sunt mai activi în orele serii și, când nu au un program rigid, aleg să se culce și să se trezească mai târziu.

Legătura dintre starea depresivă și ceasul biologic a fost semnalată și într-o cercetare anterioară a aceleiași echipe. Specialiștii au măsurat temperatura corpului și nivelurile de cortizol și melatonină la 69 de tineri. În grupul celor care căutaseră ajutor pentru probleme de sănătate mintală, aproximativ 23% prezentau o desincronizare a ritmurilor biologice. Simptomele depresive erau mai intense la cei cu decalaje mai mari între aceste ritmuri, conform rezultatelor difuzate de University of Sydney.

Pentru această analiză, cercetătorii au folosit datele a 11.380 de persoane înscrise în Australian Genetics of Depression Study, un proiect național care studiază legătura dintre factorii genetici și depresie. Aproape un sfert dintre participanți (23%) îndeplineau criteriile pentru această formă de depresie, iar aproximativ 80% dintre ei erau femei.

Unele simptome se suprapun cu cele ale depresiei atipice, o variantă a bolii caracterizată prin somn prelungit, apetit crescut și îmbunătățirea temporară a dispoziției după experiențe plăcute.

Cu toate acestea, cele două forme nu coincid complet. În jur de 1.400 de participanți prezentau depresie atipică, fără să îndeplinească și criteriile pentru forma legată de ceasul biologic. Cercetătorii consideră că se tratează probabil despre două entități distincte.

La persoanele cu această variantă, boala a debutat, în general, la vârste mai mici, iar simptomele au fost mai severe. Gândurile suicidale erau mai frecvente, la fel și simptomele asemănătoare maniei, precum perioadele de energie neobișnuit de mare, iritabilitatea accentuată și nevoia redusă de somn. Au fost raportate și manifestări psihotice, cum ar fi halucinațiile sau convingerile care nu corespund realității. O altă trăsătură observată a fost tendința de îngrășare în timpul episoadelor depresive, mai frecventă decât la ceilalți participanți.

Cercetătorii au analizat și predispozițiile genetice, folosind scoruri calculate pe baza unor variații din ADN asociate cu diferite afecțiuni. Persoanele cu această formă de depresie aveau o predispoziție mai mare pentru ADHD, tulburare bipolară și depresie majoră.

Analiza genetică a evidențiat și asocieri cu o predispoziție crescută pentru un indice de masă corporală mai mare, niveluri crescute ale trigliceridelor, rezistență la insulină și concentrații mai mari ale interleukinei 6, o proteină implicată în procesele inflamației.

Persoanele cu această variantă au raportat mai rar o atenuare a simptomelor în urma tratamentului cu antidepresive și au raportat mai multe reacții adverse. Diferențele au fost observate la două dintre cele mai prescrise categorii de medicamente: inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei, precum sertralina și escitalopramul, și cei care acționează atât asupra serotoninei, cât și asupra noradrenalinei, precum venlafaxina și duloxetina.

Cercetătorii observaseră anterior că, la persoanele cu depresie care erau mai active seara și obișnuiau să adoarmă târziu, antidepresivele din prima categorie erau mai puțin eficiente.

Identificarea diferitelor forme de depresie ar putea ajuta medicii să alege mai bine tratamentul potrivit fiecărui pacient, subliniază Emiliana Tonini. Jacob Crouse consideră că, în cazul depresiei asociate cu dereglarea ceasului biologic, ar merita luate în calcul mai devreme și terapiile care acționează asupra ritmului circadian, precum expunerea la lumină puternică sau administrarea melatoninei.

Eficiența lor pentru această categorie de pacienți trebuie însă confirmată prin studii clinice. Persoanele care nu observă rezultate ar trebui să discute cu medicul despre alte opțiuni, fără să întrerupă medicamentele în mod brusc.