VSR: mii de români ajung la spital anual din cauza formelor grave

De ce sugarii și vârstnicii sunt cei mai expuși?

Cifrele oficiale arată că, în fiecare an, aproximativ 12.000 de adulți sunt internați în unitățile de spitalizare din cauza infecției cu virusul sincițial respirator (VSR). Din acest total, peste 5.500 sunt persoane în vârstă, ceea ce evidențiază vulnerabilitatea specială a acestei categorii demografice. În rândul celor mai mici, datele europene și estimările Societății Române de Pneumologie indică că peste 5.100 de sugari sub șase luni ajung la spital anual din cauza acestui agent patogen.

VSR este un virus care atacă direct căile respiratorii și poate afecta indivizi de orice vârstă, dar consecințele cele mai grave se manifestă la cele două extreme ale spectrului vârstnic: la sugari și la vârstnici. Pentru mulți oameni, boala se prezintă ca o simplă răceală, însă la cele mai vulnerabile categorii, evoluția spre complicații severe este semnificativ mai probabilă. La copiii foarte mici, infecția poate declanșa o bronșiolită, adică o inflamație a bronșiolelor din plămâni, ce îngreunează respirația și poate impune internarea. La adulții în vârstă, riscul de a dezvolta o pneumonie sau o insuficiență respiratorie este ridicat, cu posibila agravare a bolilor pulmonare sau cardiovasculare deja prezente. Persoanele cu peste 60 de ani sunt deosebit de expuse, mai ales dacă suferă de alte afecțiuni cronice precum BPOC, boli de inimă, diabet sau imunosupresie.

Ce spun datele despre copiii sub 5 ani?

Prof. dr. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie, subliniază că pentru un pacient vârstnic cu BPOC sau boală cardiacă, VSR nu este o simplă răceală de sezon, ci un motiv serios de spitalizare, cu complicații care pot apărea brusc. El compară necesitatea de vigilanță pentru bebeluși cu cea pentru bunici, cerând o atenție egală pentru ambele categorii.

Un studiu european publicat în „Journal of Infectious Diseases” prezintă date detaliate despre impactul VSR la copii. În România, sunt spitalizați anual aproximativ 8.896 de copii sub cinci ani din cauza acestui virus. Dintre aceștia, peste 5.100 au vârsta sub șase luni. Rata de spitalizare este cea mai mare în primele două luni de viață: aproximativ 68,8 cazuri la 1.000 de sugari. Pentru copiii de 3 la 5 luni, rata scade la 37,7 la 1.000. Părinții trebuie să reacționeze rapid dacă observă dificultăți de respirație, somnolență excesivă, episoade de apnee sau schimbarea culorii pielii, semn de alarmă care impune evaluare medicală imediată.

Cum se previn formele severe?

Prevenția rămâne cheia pentru reducerea formelor severe. Imunizarea maternă este o strategie eficientă pentru protejarea sugarilor. Vaccinarea mamei în perioada de 24-36 săptămâni de sarcină permite ca anticorpii să traverseze placenta și să oferească protecție nou-născutului. Este crucial ca vaccinul să fie administrat cu cel puțin 14 zile înainte de naștere pentru a asigura transferul adecvat al anticorpilor. În cazurile în care mama nu a fost vaccinată sau copilul s-a născut la mai puțin de 14 zile de la imunizare, medicul poate recomanda administrarea de anticorpi monoclonali direct sugarului după naștere.

Ce arată experiența din alte țări?

Pentru persoanele de peste 60 de ani, mai ales cele cu boli cronice sau imunitate slăbită, vaccinarea este o prioritate. Un studiu american care a analizat 83.652 de spitalizări ale adulților vârstnici a arătat că vaccinarea anti-VSR are o eficiență de 69% împotriva formelor critice, definite prin internarea în terapie intensivă sau decesul în spital.

Experiența din alte țări arată rezultatele pozitive ale campaniilor de imunizare. În Anglia, datele publicate în august 2026 de Agenția pentru Securitate Sanitară (UKHSA) au documentat o scădere semnificativă a internărilor la terapie intensivă sau semi-intensivă la sugari sub șase luni cu infecție confirmată cu VSR. Numărul acestor cazuri a scăzut de la 131 în sezonul 2024-2025 la 63 în sezonul 2025-2026, reprezentând o reducere de aproximativ 52%. În această perioadă, acoperirea vaccinării materne a atins 61,7%.

Cum se tratează VSR în spital?

Pe lângă vaccinarea, există măsuri de igiena și comportamentale simple care ajută la limitarea răspândirii virusului. Spălarea frecventă a mâinilor, în special înainte de a lua în brațe un bebeluș, este esențială. Încăperile trebuie aerisite regulat. Expunerea sugarilor la fumul de țigară trebuie evitată, iar contactul cu persoanele cu simptome respiratorii trebuie limitat. Evitarea spațiilor aglomerate în perioadele de circulație intensă a virusurilor respiratorii este o măsură prudentă.

În prezent, nu există un tratament antiviral specific utilizat rutină pentru VSR. Abordarea medicală se concentrează pe alinierea simptomelor și susținerea funcțiilor vitale până când organismul elimină virusul. La formele ușoare, tratamentul este predominant simptomatic. În cazurile severe, pacienții pot avea nevoie de internare, oxigenoterapie sau, în situații critice, de ventilație mecanică. Recunoașterea timpurie a semnelor de agravare este vitală, mai ales pentru sugari și vârstnici cu boli cronice. Dificultățile de respirație, agravarea stării generale sau alimentația insuficientă la bebeluși nu