Spitale sub foc și drone în război: cum accelerează conflictul inovația medicală

Cum transformă dronele și bombardamentele tratamentul răniților în zonele de conflict?

Conflictul armat accelerează inovația medicală: spitale vizate și dronele transformă tratamentul răniților

Utilizarea din ce în ce mai des a vehiculelor zburătoare neîndreptate și bombardarea repetată a unităților sanitare generează o presiune fără precedent asupra modului în care se gestionează răniții în zonele de conflict. Experții din domeniul sănătății militare căutând soluții tehnice și metodologice noi, menite să asigure supraviețuirea atât a personalului militar, cât și a populației civile afectate de lupte.

Invazia rusă la scară largă și modificarea tacticilor de război au forțat dezvoltarea unor tehnici noi de protecție și îngrijire a soldaților răniți pe teren, conform analizei realizate de politico. eu.

Începând de la gestionarea traumatismelor cauzate de drone și evacuarea victimelor, până la pregătirea pentru atacuri cu arme chimice, biologice, nucleare sau radiologice, cerința de tehnologii medicale avansate devine tot mai acută.

Aceste inovații trebuie să sprijinească atât forțele armate, cât și civilii prinși în zona de luptă.

Deși dreptul internațional interzice țintirea unităților medicale, atacurile asupra lor au devenit o practică obișnuită.

Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că Rusia a vizat infrastructura sanitară din Ucraina de peste 3.000 de ori de la începutul invaziei la scară largă.

În plus, agresiunea continuă să distrugă rezervele esențiale de echipamente și materiale de îngrijire. Un alt risc major îl constituie atacurile de tip „double tap”, unde un al doilea bombardament vizează echipele de salvare care intervin după primul atac. Aceste tactici cresc exponențial pericolele la care sunt expuși medicii și personalul de prim ajutor pe front.

Noile metode de luptă vizează distrugerea psihologică a rezistenței ucrainene, susține Marcus Luttrell, fost membru al forțelor speciale americane Navy SEAL și fost medic militar.

„Pentru a distruge complet o societate, îi elimini mai întâi sursele de energie, apoi sistemul medical”, a declarat acesta.

În contextul bombardării serviciilor sanitare, Luttrell consideră că toți militarii ar trebui să primească o instruire medicală de bază înainte de a fi trimiși pe front. „De fiecare dată când cineva este rănit, dacă nu ai pregătire medicală, intri în panică”, a explicat el.

Tehnologia de realitate virtuală în pregătirea personalului medical

Inovațiile de ultimă generație, precum cele dezvoltate în cadrul proiectului ReadyMed Europe, pot contribui la formarea personalului pentru noile condiții de pe câmpul de luptă. Proiectul, coordonat de compania letonă Exonicus R&D, dispune de un buget de 10 milioane de euro și adună firme din opt țări europene. Scopul este crearea unor programe de instruire medicală bazate pe realitate virtuală, capabile de implementare rapidă și la scară largă. Acestea sunt concepute pentru pregătirea echipei medicale și organizarea evacuărilor răniților. Căștile de realitate virtuală sunt integrate cu sisteme de inteligență artificială care evaluează imediat procedurile efectuate pe manechine.

Astfel, utilizatorii pot exersa diferite scenarii de intervenție medicală, adaptate schimbărilor de pe câmpul de luptă.

Experiența conflictului din Ucraina a demonstrat că militarii pot fi obligați să rămână alături de un rănit timp de mai multe zile, ceea ce modifică fundamental conținutul programelor de pregătire, a declarat Liga Ellere, directoarea Exonicus R&D.

Cum transformă războiul modul în care se tratează răniții?

Instruirea civililor și a echipelor de intervenție, inclusiv a polițiștilor și pompierilor, este, de asemenea, esențială. „Știm din experiența Ucrainei că și primii care intervin pot deveni ținte”, a spus Ellere.

Dronele schimbă prioritățile medicale

Utilizarea tot mai frecventă a dronelor a modificat și prioritățile în tratarea răniților. Potrivit acesteia, atacurile cu drone provoacă adesea traumatisme mai grave în partea superioară a corpului.

Alte tehnologii utilizate în războiul modern includ vehicule autonome, fără echipaj, care pot evacua militarii răniți pe timpul nopții, atunci când trimiterea unor echipe de salvare ar fi prea periculoasă.

Medicamente și vaccinuri pentru crize sanitare

În condițiile în care războiul Rusiei împotriva Ucrainei se desfășoară la granițele Europei, Uniunea Europeană a intensificat eforturile de pregătire pentru eventuale situații de urgență. Măsurile includ Strategia de pregătire pentru situații de criză prezentată de comisarul european Hadja Lahbib, care recomandă inclusiv pregătirea unui kit cu provizii pentru primele 72 de ore, dar și creșterea finanțării proiectelor din domeniul apărării, inclusiv a celor dedicate sprijinului medical.

Printre planurile europene se numără evaluarea stocurilor de medicamente și vaccinuri care ar putea fi folosite în cazul unor crize sanitare. Scenariile avute în vedere includ izbucnirea unei epidemii de ciumă, un atac chimic, o nouă pandemie virală sau un dezastru nuclear. Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) avertizează însă că, deși strategia privind dezvoltarea unor contramăsuri medicale este necesară, aceasta nu reușește să atragă suficienți dezvoltatori.

Instituția încearcă să stabilească legături cu producători și cercetători din întreaga lume, dar activitatea de dezvoltare rămâne limitată, a declarat săptămâna trecută Marco Cavaleri, responsabilul EMA pentru amenințările la adresa sănătății publice. În consecință, există „puține opțiuni disponibile” pentru combaterea unora dintre potențialele amenințări biologice, a avertizat el.

Finanțarea, principala provocare

Potrivit lui Cavaleri, principala problemă este lipsa finanțării.

„Dacă aceste produse nu primesc finanțare și dacă nu se investesc bani în dezvoltarea unor vaccinuri sau tratamente noi pentru situațiile de urgență de mâine, nu vom avea prea multe de discutat”, le-a spus el jurnaliștilor, în această săptămână, la sediul agenției din Amsterdam.

Europa trebuie să creeze „stimulentele potrivite pentru ca industria să dezvolte contramăsuri medicale”, a adăugat oficialul.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că instituția a alocat, în 2021, 220 de milioane de euro prin intermediul Fondului European de Apărare pentru proiecte privind sprijinul și intervenția medicală în domeniul apărării, amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare, precum și biotehnologia.

De asemenea, Comisia a investit 1,6 miliarde de euro în constituirea unor stocuri strategice de contramăsuri medicale prin mecanismul rescEU, rezerva strategică europeană de capacități de intervenție și provizii pentru situații de dezastre.

Aceste investiții urmăresc să asigure „o cerere previzibilă și investiții pe termen lung” pentru produsele medicale esențiale securității și apărării, care s-ar putea să nu fie viabile din punct de vedere comercial în condiții normale de piață, a precizat reprezentantul Comisiei.