Medicament experimental promite scădere de greutate de până la 25%

Ce s-a descoperit la cei fără apnee?

Noua terapie experimentală a Eli Lilly reduce cu până la 25% greutatea și ameliorează apneea în somn

O substanță nouă, denumită retatrutida, a generat o pierdere a masei corporale de maximum 25% în cadrul unui studiu clinic de amploare, ceea ce o poziționează ca o soluție potențială pentru un număr mare de pacienți. Dezvoltată de compania farmaceutică Eli Lilly, această moleculă a demonstrat o reducție semnificativă a episoadelor în care respirația se întrerupe sau devine superficială pe timpul somnului.

Aceste date provin din două investigații clinice de fază III, care au cuprins un total de 691 de subiecți care prezentau atât apnee obstructivă în somn, cât și suprapondere sau obezitate.

La acei participanți care nu sufereau de diabet și care au primit una dintre dozele testate, frecvența medie a episoadelor respiratorii a scăzut cu peste 34 pe oră, în contrast cu o reducere de aproximativ 10 în grupul control.

Efectele pozitive s-au confirmat și la pacienții cu diabet zaharat de tip 2, deși amplitudinea răspunsului a fost ușor mai redusă. Aceste descoperiri au fost difuzate la 21 octombrie 2026 în prestigioasa revistă medicală New England Journal of Medicine.

Această cercetare pune în lumină o problemă de sănătate răspândită, dar frecvent necunoscută sau nedecoperită. Apneea obstructivă în somn poate declanșa zeci de pauze respiratorii în fiecare oră, afectând nivelurile de oxigen în sânge și amplificând riscul de complicații ale sistemului circulator.

Deși retatrutida nu este încă aprobată pentru utilizarea rutină, datele obținute deschid o cale nouă în tratamentul persoanelor care prezintă simultan obezitate și tulburări respiratorii nocturne.

Detaliile metodologice ale studiilor TRIUMPH-1-OSA și TRIUMPH-2-OSA

Cele două cercetări, identificate ca TRIUMPH-1-OSA și TRIUMPH-2-OSA, au fost concepute ca studii aleatorii, dublu-orb, cu control prin placebo. Acest design asigură că subiecții sunt repartizați în mod aleatoriu între tratamentul activ și preparatul fără substanță activă, în timp ce evaluatorii nu cunosc asignarea fiecărui participant, conform standardelor de rigoritate științifică.

Primul studiu a inclus 243 de adulți cu apnee obstructivă moderată sau severă, suprapondere sau obezitate, dar fără diabet zaharat de tip 2. Al doilea studiu a cuprins 448 de persoane care prezentau atât apnee obstructivă, cât și diabet zaharat de tip 2. Toți participanții au primit injecții subcutanate o dată pe săptămână, fie cu retatrutidă în doze de 4, 9 sau 12 mg, fie cu placebo.

Punctul final de evaluare a fost stabilit la 80 de săptămâni, o perioadă echivalentă cu aproximativ un an și jumătate.

Rezultate la pacienții fără diabet

În investigația desfășurată la persoanele care nu sufereau de diabet, acei subiecți care au primit 9 mg de retatrutidă au înregistrat o scădere medie de 34,3 episoade de apnee sau hipopnee pe oră. Pentru doza de 12 mg, reducerea a fost de 31,7 episoade pe oră. În schimb, în grupul placebo, scăderea medie a fost limitată la 9,9 episoade. Diferențele față de control au fost statistic semnificative, ceea ce demonstrează capacitatea medicamentului de a diminua severitatea tulburărilor respiratorii nocturne la persoanele cu exces ponderal.

Efecte la pacienții cu diabet zaharat de tip 2

Retatrutida a produs, de asemenea, efecte pozitive în al doilea studiu, efectuat la persoanele care aveau atât apnee obstructivă, cât și diabet zaharat de tip 2. La cei tratați cu 9 mg, frecvența medie a episoadelor respiratorii a scăzut cu 24,7 pe oră. În cazul dozei de 12 mg, reducerea a atins 25,4 episoade pe oră. Ca punct de referință, subiecții care au primit placebo au înregistrat o scădere medie de 10,3 episoade pe oră.

Deși beneficiile sunt evidente în ambele categorii, magnitudinea efectului a fost mai mică la grupul cu diabet.

Cercetătorii subliniază că nu se poate concluziona că pacienții cu diabet răspund întotdeauna mai slab; diferențele de răspuns pot fi atribuite caracteristicilor metabolice, tratamentelor concomitente și variațiilor individuale care necesită o analiză aprofundată.

Ce este apneea obstructivă în somn și de ce este periculoasă

Apneea obstructivă în somn se manifestă atunci când căile respiratorii superioare se îngustează sau se blochează repetat pe timpul somnului.

Relaxarea mușchilor gâtului permite ca țesuturile din jur să împiedice fluxul normal de aer. În aceste momente, respirația se oprește temporar sau devine foarte superficială. Corpul reacționează prin treziri scurte, adesea atât de scurte încât persoana nu le conștientizează dimineața.

Cum acționează retatrutida?

Acest ciclu se poate repeta de zeci de ori pe oră. Medicii cuantifică gravitatea afecțiunii prin indicele apnee-hipopnee (AHI), care măsoară numărul mediu al episoadelor de oprire sau reducere a respirației într-o oră de somn. Clasificarea severității este următoarea:

- Între 5 și 14,9 episoade pe oră: apnee ușoară. - Între 15 și 29,9 episoade pe oră: apnee moderată. - Cel puțin 30 de episoade pe oră: apnee severă.

În ambele studii cu retatrutidă, valorile medii inițiale ale AHI au fost de 58,6 și, respectiv, 55,9 episoade pe oră, indicând o apnee severă în populațiile studiate. Această afecțiune poate duce la un somn fragmentat, somnolență pe timpul zilei și probleme de concentrare. Pe termen lung, apneea netratată este legată de un risc crescut de hipertensiune, aritmii, accident vascular cerebral și alte complicații cardiovasculare.

Unul dintre obstacolele diagnosticului este faptul că persoana afectată nu observă întotdeauna întreruperile respirației.

Adesea, partenerul de viață este cel care remarcă sforăitul puternic, pauzele respiratorii sau episoadele de suflare în somn. Simptomele care pot sugera apnee obstructivă includ sforăitul frecvent, trezirile nocturne, senzația de sufocare, durerile de cap la trezire și oboseala persistentă. Unele persoane dorm ore suficiente, dar se trezesc fără senzația de odihnă.

Pe timpul zilei pot apărea somnolență, iritabilitate și scăderea capacității de concentrare. Deși sforăitul nu înseamnă automat apnee, asocierea lui cu pauze respiratorii observate de altcineva justifică o evaluare medicală. Diagnosticul se stabilește prin polisomnografie sau alte teste de monitorizare a somnului.

Mecanismul de acțiune al retatrutidei

Retatrutida aparține unei noi generații de terapii pentru obezitate și afecțiuni metabolice. Spre deosebire de semaglutidă (substanța activă din Ozempic și Wegovy), care lucrează doar pe receptorii GLP-1, retatrutida activează trei tipuri de receptori hormonali: GLP-1, GIP și glucagon.

GLP-1 și GIP sunt implicați în controlul apetitului și metabolismului glucozei, iar activarea receptorilor de glucagon poate influența cheltuielile energetice. Prin combinarea acestor trei mecanisme, cercetătorii își propun obținerea unei pierderi ponderale mai mari și îmbunătățirea parametrilor metabolici.

Excesul de greutate este unul dintre principalii factori de risc pentru apneea obstructivă, deoarece depunerile de grăsimi în gât și jurul căilor respiratorii favorizează îngustarea lor pe timpul somnului.

Pierderea în greutate poate diminua aceste probleme și poate îmbunătăți respirația nocturnă. Deocamdată, reducerea ponderală rămâne explicația principală a beneficiilor observate, iar efectul direct asupra căilor respiratorii nu a fost încă demonstrat.

Pierderea în greutate și comparații cu alte studii

Pe lângă reducerea episoadelor respiratorii, cercetătorii au analizat și modificările greutății corporale. În TRIUMPH-1-OSA, pacienții fără diabet tratați cu retatrutidă au înregistrat scăderi ponderale medii între 12,5% și 22,2%, în funcție de doză, comparativ cu 4,8% pentru placebo.

În TRIUMPH-2-OSA, la persoanele cu diabet zaharat de tip 2, pierderea în greutate a variat între 12,1% și 18,5%, față de 5,6% pentru placebo. Aceste date au fost colectate la evaluarea de 80 de săptămâni. Pentru a ilustra impactul, o persoană de 120 kg care slăbește 20% ar pierde 24 kg.

Acesta este o calculație matematică, nu o previziune individuală.

Într-un alt studiu de fază III, publicat în septembrie 2026, care a inclus 2.339 de adulți cu obezitate fără diabet, doza de 12 mg a fost asociată cu o scădere medie în greutate de 25% după 80 de săptămâni, în contrast cu 3,9% în grupul placebo.

Această cifră plasează medicamentul printre cele mai promițătoare terapii experimentale pentru obezitate, deși comparațiile directe cu alte medicamente necesită studii specifice.

Pacienții care au atins forme ușoare de apnee

Un alt aspect important al rezultatelor este faptul că, în anumite grupuri de tratament, peste un anumit procent din pacienți au ajuns să prezinte forme ușoare de apnee sau valori normale ale indicelui AHI, ceea ce indică o ameliorare clinică semnificativă a stării respiratorii nocturne.