Durerea în piept poate ascunde infarct, embolie pulmonară sau disecție de aortă

Cum salvează Ambulanța vieți cu o flotă limitată?

Semnele de alertă precum durerile toracice, dificultățile de respirație sau slăbiciunea bruscă a unui membru indică adesea situații clinice critice. Identificarea promptă a simptomelor și accesul la o asistență medicală specializată pot fi factori determinanți pentru rezultatul final al bolnavului.

Într-un interviu exclusiv pentru „Weekend Adevărul”, dr.

Cristian Pandrea, medic primar în medicina de urgență, șeful Secției de Primiri Urgențe și al Serviciului de Ambulanță al Spitalului Clinic SANADOR, detaliază mod în care funcționează rețeaua privată de urgențe, modul de prioritarizare a cazurilor și opțiunile terapeutice disponibile pentru urgențele de tip cardiovascular, neurologic și oncologic.

„Weekend Adevărul”: Ce categorii de urgențe medicale pot fi gestionate integral în cadrul sistemului privat de urgențe?

Dr. Cristian Pandrea: Infrastructura privată de asistență de urgență, fie ea prespitalicească sau spitalicească, operează în conformitate cu aceleași reglementări legale și standarde tehnice ca și sistemul de stat.

Capacitatea de a soluționa complet o urgență este condiționată de organizarea internă a spitalului și de resursele secțiilor aferente.

Rețeaua privată de urgență, în special Serviciul de Ambulanță al SANADOR, are capacitatea de a trata orice tip de urgență medicală sau, cel puțin, de a iniția actul medical de urgență.

Cum este structurat departamentul de urgențe în mediul privat? La Spitalul Clinic SANADOR, structura include Compartimentul de Primiri Urgențe (CPU) și Serviciul de Ambulanță. Acest compartiment de primiri urgențe este considerat un pionier în domeniul privat, fiind primul și, din ceea ce știm, singurul de acest tip din România.

Ce echipare are acest compartiment? Resursele disponibile sunt strâns legate de organizarea reglementată la nivel național. Orice serviciu de primiri urgențe, indiferent dacă este public sau privat, trebuie să respecte aceleași reguli unice aplicabile în toată țara. Cu observația că, în mediul privat, serviciile de urgență sunt, în general, prestare contra cost. La SANADOR, CPU se sprijină pe 26 de linii de gardă și are acces continuu la analize de laborator și investigații imagistice avansate.

Ce înseamnă o evaluare medicală completă?

Ce puteți spune despre ambulanța din sistemul privat și ce dotări are?

Serviciul de Ambulanță nu dispune de o flotă masivă, dar efectuează un volum mare de activități. Flota cuprinde cinci autospeciale, dintre care trei au nivel ridicat de clasificare, fiind de tip C2.

Acestea sunt echipate cu un medic de urgență sau cu un medic cu competență în medicină de urgență, deținător al atestatului de medicină de urgență prespitalicească, un asistent medical și un ambulanțier.

Mai există două ambulanțe destinate consultațiilor la domiciliu, care sunt dispecerizate prin sistemul 112 de către serviciul public de ambulanță. Astfel, primim o parte din cazurile repartizate Serviciului de Ambulanță București-Ilfov, care le redirecționează către serviciile private.

Cum se evaluează un pacient care ajunge în serviciul de urgențe?

În medicina de urgență, deciziile se iau în timpi foarte scurți, iar protocoalele standardizate ghidează personalul medical prin etapele esențiale ale evaluării și tratamentului. Scopul este câștigarea timpului pentru beneficiul bolnavului. Orice personal medical sau paramedical de urgență acționează conform unor pași prestabiliți, adaptați la patologia specifică sau la situația clinică.

Ce sunt principalele urgențe cardiovasculare care impun solicitarea serviciului de urgență?

Astfel, evaluarea se desfășoară conform acelorași principii ca în sistemul public: trebuie să fie rapidă, iar strategia de investigare și diagnosticare rămâne identică. Evaluarea trebuie să fie completă în raport cu gravitatea urgenței, iar testele alese în funcție de simptome, severitate și suspiciunea diagnostică.

Cum se realizează triajul?

Cum se prioritizează pacienții, ce se înțelege prin urgențe majore și cât timp trebuie să aștepte o persoană fără urgență majoră?

Triajul reprezintă prima etapă a actului medical de urgență și este crucial atât în teren, cât și în unitățile de primiri urgențe. Scopul său este identificarea rapidă a cazurilor severe, prioritizarea bolnavilor în funcție de gravitate și alocarea zonei de tratament în cadrul CPU.

De exemplu, dacă doi pacienți ajung simultan, iar unul este adus pe targă, în stare comatoasă cu conștiență abolită, acest primat va fi tratat cu prioritate absolută față de un pacient cu cefalgie obișnuită, lipsită de alte semne de alarmă.

Procesul se bazează pe un protocol național de triaj care aplică niște pași standardizați care rezultă într-un nivel de urgență codificat prin culori. Un pacient marcat cu roșu este preluat imediat; cu galben, în maximum 15 minute; iar cu verde, în maximum 60 de minute. Cazurile mai puțin urgente sunt preluați ulterior, conform nivelului de triaj.

Ce se întâmplă după stabilirea diagnosticului?

Diagnosticul se stabilește după evaluarea inițială, completată eventual cu investigații suplimentare.

Obiectivul declarat al medicinii de urgență este ca pacienții evaluați, resuscitați dacă este necesar, stabilizați din punct de vedere al funcțiilor vitale și diagnosticați, să primească o destinație clară.

Dacă problema s-a rezolvat în CPU, bolnavul poate fi trimis acasă. Dacă este necesar, se poate dispune internarea sau transferul într-o altă unitate medicală.

Ce sunt principalele urgențe cardiovasculare care impun solicitarea serviciului de urgență?

Durerea toracică: simptomul de alarmă

Ce simptome ale urgențelor cardiovasculare ar trebui cunoscute de orice persoană și ce trebuie făcut când aceștia apar?

Boala coronariană cronică poate deveni acută prin apariția unui sindrom coronarian acut, care se manifestă frecvent prin durere toracică. Bolnavii descriu această durere în moduri variate, dar tiparul caracteristic este o durere centralizată în zona sternului, care poate iradia către unul sau ambele brațe, către spate, gât sau mandibulă.

Orice durere toracică nouă, persistentă sau asociată cu alte semne trebuie tratată ca semnal de alarmă, până la excluderea cauzelor grave. Această durere poate fi declanșată de efort sau poate apărea în repaus, adesea însoțită de transpirații reci, greață sau dispnee.

Există riscul unui sindrom coronarian acut, care nu este întotdeauna diagnosticul final al durerii toracice, dar în medicina de urgență suntem instruiți să considerăm întotdeauna cea mai gravă posibilitate și să o eliminăm prin investigații.