Sari la conținut

Informații pentru public larg. Nu înlocuiesc consultul medical.

Sănătate CuratăÎntreabă redacția
Prevenire

Cum frigul crește riscul de stop cardiac

de Loredana Cîmpeanu3 min de citit

Pe scurtDe ce frigul e periculos pentru inimă? Un studiu nou, publicat în revista Public Health, arată că scăderile bruște de temperatură sunt un factor de risc major pentru oprirea cardiacă. O echipă din…

Cum frigul crește riscul de stop cardiac

De ce frigul e periculos pentru inimă?

Un studiu nou, publicat în revista Public Health, arată că scăderile bruște de temperatură sunt un factor de risc major pentru oprirea cardiacă. O echipă din Ungaria a dezvoltat o metodologie care combină datele meteo cu statisticile serviciilor de urgență, pentru a anticipa perioadele cu număr mare de cazuri. Analiza a acoperit datele medicale ale peste 114.000 de persoane, colectate între 2018 și 2023. Aceste date au fost comparate cu mai mulți factori atmosferici: temperatura, viteza vântului, presiunea atmosferică, umiditatea și calitatea aerului.

Rezultatele sunt clare: frigul este un declanșator crucial al evenimentelor cardiace. Pentru fiecare scădere de 1°C a temperaturii medii, se observă o creștere de 1,4% a cazurilor zilnice de stop cardiac. În iarnă, numărul de evenimente a fost cu aproape 18% mai mare decât în vară, conform datelor raportate de Mirror. O scădere a temperaturii zilnice cu mai mult de 5°C poate fi un semnal de alarmă pentru un risc crescut. Efectele se manifestă într-un interval de una la trei zile.

Cum funcționează modelul de predicție?

Dr. Endre Zima, profesor la Centrul de Boli Cardiovasculare al Universității Semmelweis și liderul echipei, a explicat că scopul este extinderea cercetărilor anterioare. Într-un studiu anterior, echipa a analizat impactul frigului și căldurii extreme asupra stopurilor cardiace extraspitalicești. De data aceasta, focusul s-a deplasat spre validarea dacă modelele meteorologice pot prezice perioadele cu risc crescut. Dacă abordarea se dovedește fezabilă, serviciile de ambulanță și spitalele se pot pregăti din timp pentru o cerere mai mare.

Dr. Adam Pal-Jakab, medic rezident și doctorand în cadrul studiului, a detaliat funcționarea sistemului. Prin combinarea datelor meteo cu cele ale serviciilor de urgență, modelul prezice, cu una până la trei zile înainte, momentele în care numărul de stopuri cardiace extraspitalicești va depăși media. E important de menționat că sistemul nu evaluează riscul unui individ specific, ci prezice numărul de cazuri la nivel național. E conceput pentru a sprijini spitalele și pacienții cu afecțiuni cardiovasculare să se pregătească preventiv, optimizând resursele și reducând presiunea asupra sistemului de sănătate în perioadele critice.

Părerile cititorilor

Nu sunt păreri încă. Scrie prima, politicos și la subiect.

Spune-ne ce crezi

Mai multe din „Prevenire”