Sistemul sanitar e la limită, lipsesc 11 miliarde de lei

Cât de gravă este criza?

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a tras un semnal de alarmă: infrastructura medicală din România a atins pragul de rezistență financiară. Sectorul sanitar se află într-o poziție de defavorizare extremă față de media Uniunii Europene, fiind cel mai puțin finanțat dintre statele membre.

Situația impune o intervenție imediată, prin injectarea unor fonduri suplimentare esențiale pentru menținerea funcționalității sistemului.

De la preluarea șefiei ministerului, noul responsabil a insistat asupra necesității de a mobiliza sute de milioane de lei pentru a asigura serviciile medicale de bază. A solicitat adoptarea unei rectificări bugetare care să permită lichideze datoriile acumulate către unitățile spitalicești.

În pofda tensiunii create de aceste deficiențe, Rogobete a oferit liniște pacienților și personalului medical, garantând continuitatea programelor naționale de sănătate și îndemnându-i pe cetățeni să evite panica.

În cadrul unei conferințe de presă, ministrul a explicat logica din spatele avertismentelor: „Nu mai există spațiu pentru reduceri suplimentare. Am implementat deja măsuri de eficiență internă, optimizând cheltuielile legate de programe și medicamente, însă nu putem continua să scoatem sume enorme dintr-un mecanism care era deja grav deficitar înainte de aceste ajustări”.

Rogobete a precizat că nu dorește să atribuie vinovăția exclusiv celor predecesori, respingând ideea unei „moșteniri grele”, dar a insistat că transparența datelor numerice este crucială.

A subliniat importanța de a verifica cifrele reale atunci când se fac afirmații politice care încearcă să evite responsabilitatea deciziilor anterioare.

Alexandru Rogobete a adus în discuție și factorii externi care au accentuat presiunea financiară.

Cum se rupe circuitul vicios?

Alături de tăierile bugetare efectuate anterior, s-au adăugat creșterile semnificative ale prețurilor la combustibili și la energia electrică. Aceste fluctuații au determinat o escaladare rapidă a costurilor aferente medicamentelor și materialelor sanitare. Această dublă presiune a erodat bugetul disponibil mai rapid decât se anticipa, afectând în mod disproportional serviciile de ambulanță și cele de urgență (UPU).

În total, pentru întreaga rețea de servicii esențiale din zonele critice ale sistemului sanitar, suma estimată se apropie de 800 de milioane de lei.

Pentru a obține o imagine de ansamblu, ministrul a comandat la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) un audit detaliat, structurat pe fiecare program, pe activitatea farmaciilor, pe cheltuielile cu medicamentele și pe compensările aferente. Analiza bugetară dezvăluie un decalaj major: bugetul inițial aprobat a fost de 82 de miliarde de lei, în timp ce necesarul real s-a dovedit a fi de 94 de miliarde.

Diferența care trebuie acoperită printr-o suplimentare se ridică la 11 miliarde de lei. Din această sumă globală, o pondere considerabilă este reprezentată de concediile medicale neplătite în ultimele perioade. Dacă ne referim strict la zona medicală directă – incluzând medicamente, programe terapeutice și servicii clinice – necesarul scade la aproximativ 3,54 miliarde de lei.

Asta înseamnă că aproape jumătate din deficitul total provine din datoriile legate de concediile medicale și alte obligațiuni similare.

Situația impune o rectificare bugetară rapidă, a subliniat Alexandru Rogobete, identificând principalii debitori ai sistemului. Cele mai mari restanțe se înregistrează la spitalele generale, cu o sumă de 123 de milioane de lei, urmate de cele de la ambulatoriile de specialitate și de medicina de familie.

Faptul că CNAS nu a efectuat toate plățile către spitale generează un cerc vicios periculos. Unitățile sanitare, rămase fără lichidități de la CNAS, nu își mai pot onora facturile către furnizori, ceea ce duce la stagnarea lanțului de aprovizionare.

Ministrul a afirmat că intenționează să spargă acest circuit negativ odată cu primii bani alocați la rectificare, care vor fi destinați exclusiv achitării datorilor către spitale, pentru a preveni un colaps și mai accentuat al unităților de sănătate.

Ca mesaj final, Alexandru Rogobete a cerut calm, estimând că până în săptămâna viitoare se va reuși alocarea fondurilor necesare pentru a redresa situația.