Climatul, urgență sanitară: Europa caută un plan de supraviețuire

Care e adevăratul preț al crizei?

Europa se află în fața unui nou front de criză: schimbările climatice au fost declarate oficial o urgență sanitară de nivel mondial. Această recunoaștere este esențială pentru a impulsiona guvernele să alocă resursele financiare necesare pentru a adapta sistemele de sănătate la scară națională și pentru a recalibra economiile care vor fi puternic afectate. Acest apel a fost lansat de revista medicală de prestigiu The Lancet, în pregătirea pentru reuniunea COP 31, programată între 9 și 20 noiembrie. Un consorțiu de 146 de cercetători proveniți din 30 de țări a studiat impactul devastator al schimbărilor climatice asupra sănătății globale, evidențiind creșterea exponențială a costurilor suportate de sistemele de sănătate, care se confruntă cu riscul unei rupere rapide a serviciilor esențiale.

Pe plan global, situația este alarmantă. În ciuda disprețului afișat de președintele Trump față de problemele climatice, pe care le considera „știri false” create pentru a împiedica interesele afacerilor, liderii lumii au adoptat o retorică care simulă dorința de acțiune, dar au renunțat la măsurile promite pe măsură ce criza economică se agravează. Asemănător poziției Comisiei paneuropene pentru climat și sănătate, se repetă pe toate canalele publice că „nimeni nu trebuie să uite că schimbările climatice constituie o urgență sanitară”. Marina Romanello, directoarea științifică a proiectului Lancet, a emis o declarație urgentă, subliniind că la 19 ani de la Acordul de la Paris, concluziile sunt clare: efectele negative ale schimbărilor climatice se dezvoltă mult mai rapid decât răspunsul oferit de comunitatea internațională. Ea solicită crearea unui „dispozitiv de intervenție de urgență” coordonat la nivel global, similar cu cel implementat de OMS în timpul pandemiei.

Cât de gravă e situația?

Datele arată că între 2016 și 2023, peste 3 milioane de decese au fost cauzate de căldură. Doar în 2023, mai mult de 710.000 de oameni au murit din cauza valurilor de căldură, un număr superior celui al deceselor provocate de HIV sau de paludism.

Ce înseamnă asta pentru România?

Îngrijorările nu sunt doar teoretice. Rapoartele științifice devin baza pentru elaborarea urgentă a politicilor preventive, având în vedere că anul 2027, influențat de fenomenul El Niño, ar putea fi cel mai călduros din istorie. În acest context, Comisia Europeană a prezentat ieri, 27 octombrie, un proiect de lege care obligă statele membre să elaboreze planuri de „reziliență climatică”. Aceste planuri trebuie finalizate cel târziu la finele anului 2030, bazate pe scenarii care proiectează o încălzire de 1,5 grade Celsius față de era pre-industrială până în 2030, urmată de 2 grade în 2050 și 3 grade în 2050. Costul estimat pentru aceste planuri este de aproximativ 70 de miliarde de euro anual pentru bugetul comunitar.

Această decizie trimite un semnal clar: o criză majoră se apropie, cu impact direct asupra stabilității și securității sistemelor. Se anticipează că un an cu temperaturi extreme va fi dezastruos pentru agricultura, care se află deja în dificultăți în mai multe țări, ceea ce va duce la scumpirea alimentelor și la necesitatea importului, inclusiv a produselor esențiale din coșul zilnic. Estimările serviciilor de specialitate europene justifică necesitatea ca guvernele să acționeze preventiv și să conceapă un mecanism comun de rezistență. Este de mirare că oficialii români nu au anunțat nicio mișcare în urma acestei prezentări, deși sectorul agricol a fost tradițional baza supraviețuirii pentru neamul românesc. Trebuie să vedem când și cum vor reacționa autoritățile române pentru a salva acest sector critic.